Ce pierde si ce castiga UDMR in varianta „8+2" judete
Daca propunerea de reorganizare a tarii in 8 + 2, este considerata „interesanta" de unii lideri ai UDMR, majoritatea sunt iritati de ideea ca s-ar putea incheia sesiunea parlamentara fara sa fie adoptat Statutul minoritatilor nationale.
Romania Libera: Inaintea intalnirii de astazi cu liderii filialelor UDMR si a Consiliului Reprezentantilor Unionali de sambata, reprezentantii maghiarilor in Parlamentul Romaniei se feresc sa spuna transant daca varianta propusa de presedintele Traian Basescu este satisfacatoare sau nu. „Vom analiza" este cel mai frecvent raspuns pe care-l ofera liderii Uniunii. Propunerea sefului statului este, in fapt, departe de „un cadou", asa cum s-au inghesuit sa aprecieze unii reprezentanti ai opozitiei. Si nici nu ar fi vorba de un „statut special", ci practic cele doua judete ar ramane cum sunt acum. Mai mult, daca creditam argumentatia prezidentiala si guvernamentala, ca, in lipsa unor structuri administrative de dimensiunea actualelor regiuni de dezvoltare, va fi mult ingreunata absorbtia fondurilor europene din 2013 incolo, nu se vad tocmai in roz perspectivele de dezvoltare ale celor doua judete. Despre un castig al UDMR se poate vorbi nu in comparatie cu situatia actuala, ci numai in comparatie cu varianta initiala, cea a contopirii judetelor Harghita, Covasna si Mures intr-un superjudet, alaturi de judetele Alba, Brasov si Sibiu. Mai exact, maghiarii si-ar conserva puterea in cele doua judete si si-ar pastra si functiile din consiliile judetene si din deconcentrate, functii pe care le-ar fi fost greu, daca nu imposibil, sa le mai obtina daca ponderea maghiarilor ar fi fost „diluata" intr-un superjudet.
Evenimentul Zilei: Presiune pe lideri. Udemeristii din teritoriu prefera 41 de judete: Varianta 8+2, risc pentru Harghita-Covasna si orasele mici Nici ispitirea cu prezervarea Harghitei si Covasnei in limitele actuale nu functioneaza: udemeristii se tem ca aceste judete nu vor putea face fata superjudetelor in cursa dupa fondurile europene si de stat. Filialele judetene ale Uniunii si-au realizat sau sunt in curs de finalizare a propriilor analize privitoare la impactul pe care l-ar putea avea procesul de reorganizare asupra realitatilor actuale si, in special, asupra comunitatii maghiare. Mai toti liderii din teritoriu consultati de Evz nu sunt de acord cu desfiintarea judetelor, preferand sa se pastreze sistemul actual, pe 41 de judete, perceput ca raul cel mai mic, decat sa fie partasi la desfiintarea tinutului Secuiesc, Maramuresului sau Salajului. Unii lideri au propriile obiectii cu privire la viitoarele capitale de judet: Hunedoara nu vrea sa raspunda in fata Aradului, Aradul si Bihorul nu vor sa auda de Cluj, liderii din Secuime de Brasov. Temerea cea mai mare a liderilor din teritoriu este legata de aspectele economice pe care le implica procesul de reorganizare: cum vor putea oare face fata marile orase retrogradate la rangul de municipii, concurentei pe fonduri europene si investitii din partea viitoarelor opt mari centre administrative ale tarii?
Gandul: REGIONALIZAREA, CA SI AMANATA. Ioan Oltean: “Daca UDMR nu e de acord cu oferta 8+2, vom renunta la proiectul reorganizarii pana dupa parlamentare” Intreaga discutie referitoare la reimpartirea Romaniei in superjudete va fi abandonata in cazul in care UDMR va refuza oferta primita din partea lui Traian Basescu: opt regiuni plus Harghita si Covasna drept judete separate. Intr-un interviu acordat ziarului gandul, secretarul general al PDL, Ioan Oltean, afirma ca totul depinde acum de partenerii de guvernare ai democrat-liberalilor, precizand ca, in cazul unui refuz venit din partea UDMR, trasarea de noi judete nu va mai fi posibila decat dupa alegerile parlamentare programate la sfarsitul anului viitor. Practic, spune Oltean, reprezentantii maghiarilor vor trebui sa decida sambata, in cadrul intalnirii unionale de la Targu Mures, daca vor ca proiectul sa mai fie aplicat sau nu, precizand ca "este o oferta pe care ar fi pacat sa o piarda".