„Încălzirea globală nu înseamnă că vom merge tot anul în pantaloni scurți”. Viscole rare, dar mult mai intense | INTERVIU

Mai mult, chiar dacă iernile vor fi mai blânde – fenomen pe care îl observăm deja, - nu vor lipsi gerul și viscolele, care deși vor fi mai rare, vor fi “mult mai intense decât în prezent”.

Aceste prognoze climatice pe termen lung au fost detaliate de cercetătorul Bogdan Antonescu, în cadrul emisiunii PRO VERDE, prezentată de Teodora Ghenciu.

Bogdan Antonescu este cercetător la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP), unde studiază fizica atmosferei și a schimbărilor climatice.

Care e diferența dintre încălzirea globală și schimbările climatice

Bogdan Antonescu: “Încălzirea globală înseamnă că avem o creștere a temperaturii medii pe o perioadă lungă de timp (...) și care pare să nu fie din cauze naturale. Ce observăm în prezent e o creștere cu aproximativ 1,2°C.

Citește și

ONU avertizează: Pragul de încălzire globală de 1,5 grade Celsius riscă să fie atins până în 2025

Reacția lui Dmitri Medvedev, după atacul ucrainean cu rachete americane ATACMS

Dar asta este la nivel la nivel global, comparativ cu ceea ce se numește perioada preindustrială, atunci când nu am avut emisii ale gazelor cu efect de seră - undeva între 1850 și 1900.”

Încălzirea globală este fenomenul care duce la schimbările climatice. De-a lungul istoriei Pământului, aceste schimbări ale climei au avut doar cauze naturale, cum ar fi variațiile concentrațiilor gazelor cu efect de seră din activitatea vulcanică, mișcarea Pământului în jurul Soarelui, etc.

Ceea ce e diferit acum este că schimbările climatice la care suntem martori sunt de natură antropică, adică sunt produse de oameni, a explicat Antonescu.

“Acum avem o schimbare care se produce de 100 și ceva de ani, iar creșterea este bruscă. Știm foarte clar că noi am contribuit la această schimbare. E adevărat, ea se adaugă peste schimbările naturale”, a spus el, precizând că 97% dintre oamenii de știință din întreaga lume s-au pus de acord cu acest lucru.

Mai multe valuri de căldură extremă în România, cu secetă și inundații

Teodora Ghenciu: Deci, din cauza încălzirii globale avem de-a face cu schimbări climatice. Dar de ce e așa de rău, de ce e așa de grav? Vedem și noi, deja - cred că toată lumea a observat, inclusiv în România -, că anotimpurile parcă nu mai sunt așa cum le știam, că poate uneori e mai cald, uneori sunt mai bruște schimbările…

Bogdan Antonescu: “Sunt multe chestii la scară mare care se pot întâmpla, numai dintr-o creștere așa de mică a a temperaturii (1.2°C - n.r).

Pe urmă, sunt schimbări în ceea ce noi numim structuri de vreme. În anumite regiuni, ajunge să plouă mult mai mult, în alte regiuni nu ai deloc precipitații, ceea ce înseamnă inundații rapide, secetă. (...)

Impactul este foarte mare în prezent, și o să devină din ce în ce mai mare în viitor.”

Teodora Ghenciu: Din tot ce ați studiat până acum, care sunt previziunile, scenariile pe care le iau în calcul oamenii de știință, atunci când vine vorba de țara noastră? La ce să ne așteptăm?

Bogdan Antonescu: ”Cel mai simplu e să ne așteptăm la mai multe valuri de căldură. Pentru că aceasta este consecința cea mai clară, și din partea științifică, și din viața de zi cu zi. Și e clar că acest trend al temperaturii medii globale va crește, va fi în continuare crescător.

(...) Pe urmă, sunt schimbări în regimul precipitațiilor. Există studii la nivelul Europei care împart România în două zone: partea de sud, cu mai puține precipitații, și partea de nord, cu mai multe precipitații. Ceea ce înseamnă că în sud vom avea mai des condiții pentru secetă, iar în partea de nord, inundații rapide.”

Va crește mortalitatea provocată de valurile de căldură. Cel mai rău va fi în orașe

Bogdan Antonescu: “Pe urmă, de aici sunt schimbările (care vor veni) la nivel economic sau la nivel social. O să fie un impact în viața de zi cu zi. O să crească, de exemplu, mortalitatea datorată creșterii temperaturilor, datorită valurilor de căldură, iar aceste valuri de căldură, la rândul lor, sunt mult exacerbate în zonele urbane.

Și dacă ne gândim că populația din zonele urbane tinde să crească, atunci e clar că impactul o să fie foarte mare în viitor, fie și numai de la valurile de căldură.

Apoi, seceta și inundațiile rapide au un impact direct, de exemplu, asupra agriculturii. Și, iarăși, e o problemă destul de mare: schimbi regimul temperaturii într-o anumită regiune, și atunci poți să ai impact asupra biodiversității. Ai animale sau plante care nu sunt obișnuite cu plaja aceea de valori pe care acum o schimbăm datorită schimbărilor climatice”.

“Mi-e greu să spun cum o să ne adaptăm. O să ne fie din ce în ce mai cald”

Locuitorii de la orașe vor avea mai cel mai mult de suferit din cauza schimbărilor climatice. Aglomerările urbane, a explicat Antonescu, nu sunt construite astfel încât să aibă o ventilație optimă, care să reducă în mod natural temperaturile ridicate cauzate de clădiri și de trafic.

“Mi-e greu să spun cum putem să ne adaptăm. (...) O să ne fie din ce în ce mai cald”, spune Antonescu, care amintește însă că sunt o mulțime de măsuri care pot fi luate de fiecare dintre noi, cum ar fi reducerea risipei de apă și energie, până la “lucruri extreme” cum ar fi ideea de a mânca mai puțină carne.

“Aceste măsuri trebuie cumva coordonate, pentru că dacă doar 10% (din populație) face eforturile acestea, iar 90% nu, atunci ele nu au impact.”

„Încălzirea globală nu înseamnă că vom merge de-a lungul anului în pantaloni scurți”

Bogdan Antonescu a explicat și o serie de mituri legate de încălzirea globală, cum ar fi cele legate de nivelul de dioxid de carbon din atmosferă.

Teodora Ghenciu: De ce blamăm așa de mult dioxidul de carbon? De ce vrem să-l scoatem din atmosferă?

Bogdan Antonescu: “Păi, nu vrem să-l scoatem din atmosferă. Dacă-l scoatem, este destul de periculos pentru noi. Gazele cu efect de seră - sau efectul de seră în sine -, este un lucru benefic, atât timp cât păstrezi un echilibru în atmosferă. (..) Acum e accelerată creșterea. Asta e important de punctat, pentru că creșteri ale nivelului de dioxid de carbon, de exemplu, au mai fost, de-a lungul istoriei Pământului.”

Teodora Ghenciu: Au apărut aceste voci care spun: cum putem vorbi de încălzire globală când, iată, avem recorduri de temperaturi negative?

Bogdan Antonescu: “Dacă există încălzire globală, nu înseamnă că o să mergem în pantaloni scurți de-a lungul anului. Aici este vorba de diferența dintre vreme și climă.

Vremea e ceea ce resimțim noi în viața de zi cu zi, iar clima este, cumva, ceea ce resimțim în viața de zi cu zi, mediat pe termen foarte lung. Când avem un eveniment de genul acesta, o perioadă cu temperaturi scăzute, un viscol, lucrurile acestea țin de vreme.

Dacă avem schimbări climatice, dacă crește temperatura medie globală, nu înseamnă că n-o să mai avem vreme de iarnă. E adevărat, o să scadă frecvența de apariție a fenomenelor extreme din timpul iernii, dar atunci când acestea apar, se pare că vor fi mult mai intense decât în prezent.”

Emisiunea integrală poate fi urmărită în video de mai sus.

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"