Risipa de apă a devenit un fenomen periculos, și în România. Obiectiv de reducere a „amprentei de apă”

×
Codul embed a fost copiat

Lăsăm robinetul să curgă în timp ce spălăm vasele ori ne spălăm pe dinți, și nu suntem atenți la instalațiile defecte.

Așa se face că, potrivit activiştilor de mediu, risipa de apă a devenit un fenomen periculos, deşi ne confruntăm cu ani tot mai secetoși, inclusiv iarna.

Mai mult decât atât, instalațiile care limitează consumul în gospodării sunt scumpe și puțini și le permit, iar sistemele de canalizare din orașe sunt învechite. Urmăriți un nou episod al campaniei: "Pro săptămâna verde".

Primul pas este să o clătești. Al doilea pas este să pui pastă pe periuță. Așa. Și apoi ne spălăm. Acum o clătesc din nou și închidem apa”.

La doar 8 ani, Roa știe cât de importantă e apa. A învățat la școală cum să o folosească atunci când se spală pe dinți, pe mâini, sau când clătește ceva în chiuvetă.

Citește și
supermarket
Risipa alimentară, o problemă tot mai gravă în România. Cum să nu mai aruncăm mâncarea la gunoi și să protejăm mediul
Trump, primul interviu după tentativa de asasinat: „Agenții m-au lovit atât de tare încât mi-au căzut pantofii. Ar trebui să fiu mort”

Roa: „Nu trebuie să irosim apa”.

Reporter: De ce nu trebuie să irosim apa?

Roa: „Pentru că există niște țări în care nu există apă și copiii ăia nu pot să bea apă. Un om este făcut aproape din apă și fără apă nu poți să trăiești”.

La polul opus...

Pensionar: „Dă drumul și umple cada, și atunci intră în baie”.

Reporter: De câte ori pe săptămână faci așa?

Pensionar: „Dom'le, în fiecare seară eu mă duc și o baie așa...în cada aproape plină”.

Adrian Dan, sociolog: „Nu cred că generațiile mai în vârstă au devenit mai responsabile, decât constrânse de creșterea costului pe metrul cub de apă ultilizat. Generațiile mai tinere cred că sunt mai degrabă conștiente cu privire la lucrul acesta pentru că, cum-necum, se face educație în școli”.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, un om are nevoie de cel mult 100 de litri de apă zilnic. O cantitate mai mult decât suficientă pentru băut, gătit, spălatul vaselor și al hainelor, duș și grădinărit. Totuși, unul dintre puținele studii, în care a fost analizată relația românilor cu apa, arată că folosim mai multă decât avem nevoie. Să luăm, de exemplu, spălatul vaselor.

Dacă lăsăm robinetul să curgă, pierdem în jur de 10 litri de apă pe minut. Un spălat de vase durează, în medie, între 6 și 10 minute, însă 40% dintre românii care au răspuns unui studiu recent au declarat că la ei spălatul de vase poate dura chiar și 20 de minute. Imaginați-vă că, în acele 20 de minute, pierdem în jur 200 de litri de apă.

Foarte multă apă se pierde și la baie.

Dacă vrei să faci duș, cred că mai multă apă o plătești rece decât pe cea caldă. Până să vină apa caldă trebuie să stai cu robinetul deschis...” explică un locatar la bloc.

Dar și la activităţile de zi cu zi, cum ar fi spălatul rufelor, al mașinii, udatul gazonului și al grădinii.

Aurelian Danu, reprezentantul Asociației Române a Apei: „Dacă la nivel global valorile amprentei de apă se desfășoară pe un interval de la 1.000 de litri la 10.000 de litri, pentru România avem în momentul de față undeva la 2.800-3.000 de litri per individ, pe zi. Este clar că va trebui să avem un obiectiv de reducere a acestei amprente de apă cât mai mult.”

Trebuie să fim conștienți totuși că resursele de apă se împuținează, în special din cauza secetei care a început să fie prezentă inclusiv iarna. Iar pe timpul verii, tot mai multe lacuri și râuri seacă. Agricultura suferă cel mai mult. Se întâmplă asta și pentru că nu suntem obișnuiți să tratăm apa generată de gospodării, în așa fel încât să nu mai folosim apă curată pentru a uda culturile.

Ilie Vlaicu, președintele Asociației Române a Apei: „Aici nu suntem în cele mai bune procente, ca să spun așa. De fapt, în Europa nu prea se folosește apa menajeră în agricultură. Cel mai mult se folosește în Israel, deoarece este recunoscut faptul că acolo ei nu au apă suficientă și atunci au un grad de refolosire de 70-80%. Urmează Spania, în Europa, cu un procent de 15%. În restul țărilor nu se folosește foarte mult apă în agricultură.”

Cei din industrie estimează că anual, România pierde în jur de 30% din apa folosită în orașe și localități, în principal din cauza infrastructurii învechite. Sunt zone în care țevile din sistemul de apă și canalizare au și 100 de ani vechime.

Articol recomandat de sport.ro
Englezii au găsit vinovatul pentru finala pierdută: ”Slab și incapabil. Nota 3”
Englezii au găsit vinovatul pentru finala pierdută: ”Slab și incapabil. Nota 3”
Citește și...
Risipa de apă a devenit un fenomen periculos în rândul românilor. Cum putem evita această pierdere
Risipa de apă a devenit un fenomen periculos în rândul românilor. Cum putem evita această pierdere

Lăsăm robinetul să curgă în timp ce spălăm vasele sau ne spălăm pe dinți. Și nu suntem atenți la instalațiile defecte. Așa se face că, în ultimii ani, risipa de apă a devenit un fenomen periculos, atrag atenția activiștii de mediu.

Risipa alimentară, o problemă tot mai gravă în România. Cum să nu mai aruncăm mâncarea la gunoi și să protejăm mediul
Risipa alimentară, o problemă tot mai gravă în România. Cum să nu mai aruncăm mâncarea la gunoi și să protejăm mediul

Industria alimentară este considerată de specialiști unul dintre cei mai mari poluatori. Cu toate că este nevoie de multe resurse pentru a produce mâncarea, în final mare parte din ea ajunge la gunoi.

România, primul loc în UE la irosirea mâncării. Cum putem combate risipa alimentară printr-o alimentație sănătoasă
România, primul loc în UE la irosirea mâncării. Cum putem combate risipa alimentară printr-o alimentație sănătoasă

România se află într-o poziție tristă în topul risipei alimentare din Uniunea Europeană, ocupând locul 1, cu o cantitate estimată de 2,5 milioane de tone aruncate anual. Mâncatul sănătos este un pas important în combaterea risipei alimentare.

Aruncăm lunar la coș produse și mâncare în valoare de sute de lei. Cum putem combate risipa alimentară
Aruncăm lunar la coș produse și mâncare în valoare de sute de lei. Cum putem combate risipa alimentară

Când vine vorba de mâncare suntem risipitori și cu banii, și cu alimentele: aruncăm lunar la coș produse și bucate în valoare de sute de lei, pe care le-am cumpărat în exces.

Noi tendințe în industria restaurantelor. Au apărut primele localuri în care nu se aruncă nimic. Ce se întâmplă cu resturile
Noi tendințe în industria restaurantelor. Au apărut primele localuri în care nu se aruncă nimic. Ce se întâmplă cu resturile

Risipa alimentară este o problemă cu care se confruntă mai toate țările, oricât de dezvoltate ar fi.

Recomandări
Din cauza temperaturilor extreme, fântânile au secat în 239 de localități din România. Cele mai afectate județe
Din cauza temperaturilor extreme, fântânile au secat în 239 de localități din România. Cele mai afectate județe

Fără ploi suficiente și cu temperaturi care pârjolesc pământul, România începe să se usuce. Sunt locuri în care râurile au dispărut complet ori și-au micșorat debitul.

Sistemul Energetic Naţional din România este sub presiune din cauza caniculei. S-au produs pene de curent în mai multe zone
Sistemul Energetic Naţional din România este sub presiune din cauza caniculei. S-au produs pene de curent în mai multe zone

Canicula creează probleme și în sistemul energetic. Unele zone din țară au fost afectate de pene de curent sau fluctuații din cauza consumului mare care a suprasolicitat rețeaua.

Analiști: Tentativa de asasinat a lui Donald Trump i-ar putea aduce o victorie zdrobitoare la alegerile din noiembrie
Analiști: Tentativa de asasinat a lui Donald Trump i-ar putea aduce o victorie zdrobitoare la alegerile din noiembrie

Imaginea lui Trump cu fața însângerată și pumnul în aer, îndemnând la luptă, a intrat deja în istorie și va defini actuala campanie prezidențială. Asta spun analiștii și jurnaliștii, indiferent de simpatiile lor politice.