Rezultatul este o formă de dezvoltare care pune în valoare natura, oamenii și identitatea locului. La campania Pro Viitor aflăm povestea Olteniei de sub Munte.
Suntem în Județul Vâlcea, la Buila-Vânturarița, cel mai mic parc național din România. Este asemănat cu Piatra Craiului pentru creasta calcaroasă, cu Apusenii pentru peșteri, dar și cu Bucovina pentru mănăstiri. Cei 600 de kilometri pătrați includ și șase localități.
Ușor, ușor, mulți dintre cei născuți aici dar care au plecat la oraş sau chiar în străinătate s-au întors acasă. Au transformat casele bătrâneşti în pensiuni integrate în peisaj .
Corespondent Știrile ProTV: „Aici, în inima Builei și a Olteniei de sub Munte, tradiția încă trăiește printre păduri, mănăstiri și sate vechi. E unul dintre puținele locuri unde trecutul și prezentul se împletesc, și unde meșteșugurile îşi găsesc locul într-o lume tot mai modernă.”
Andrei și Amalia s-au născut și au crescut aici. Andrei e din Vaideeni, un sat de ciobani, și a vrut să ajungă veterinar. Drumul l-a dus însă în București unde a terminat ingineria. Amalia a crescut într-o familie de crescători de vaci. Amândoi s-au întors acasă și primesc turiști.
Întregul proiect este o îmbinare între nou și vechi, pe care cei doi l-au gândit împreună cu un arhitect elvețian. Au pompe de căldură, iar camerele au încălzire în pardoseală. Pe grajd sunt montate panouri fotovoltaice.
Cele șase camere care găzduiesc turiștii ajunși la Vaideeni sunt unite printr-un spațiu comun - livingul.
Amalia Handolescu: „Mâncăm cu toții împreună, cei care ne calcă pragul, dacă nu se cunosc înainte, se cunosc și s-a întâmplat să plece prieteni de aici.”
Andrei Handolescu: „Vin oameni care iubesc natura, ăsta e singurul nostru criteriu, natura și cu bune și cu rele.”
Mâncarea o iau din vecini.
Lângă ei, într-o fostă livadă, îi găsim pe Dragoș, un inginer de căi ferate, și pe Adelina care este doctoriţă. Sunt stabiliți în București, dar vin aici săptămânal.
Dragoș Popescu: „Gândul nostru a fost mereu să dăm plus valoare locurilor pe care le-am moștenit și le avem. Și uite așa, sub îndrumarea bunicului am reușit să facem două căsuțe într-o livadă de meri și pruni, de care să ne bucurăm și noi și oamenii care vin pe la noi”.
Locul este off-grid, adică își asigură singuri resursele necesare: energia electrică, prin panouri și apa din puțuri forate. În felul acesta, tehnologiile moderne și-au găsit loc și în vechile sate românești.
Dragoș Popescu: „Aici avem șura bunicilor, transformată dintr-un fânar vechi al bunicului. Am încercat să păstrăm elementele de la fânar, cum este zăvorul de fânar. Exact cum aveau înainte.”
Peste deal, l-am găsit pe Bogdan Negomireanu. După ani de muncă în Irlanda a creat primul glamping din România accesibil și persoanelor cu dizabilități. Pentru că și-a dorit ca cei aflați în situația lui să aibă un loc în care să se regăsească.
Bogdan Negomireanu: „Glamping înseamnă să oferi o cazare la cort în condiții de lux, pentru că au absolut toate facilitățile - băi complet utilate, bucătărie complet utilată, condițiile din cort sunt ca ale unei camere de hotel. Fiecare locație de turism se gândește la costuri înainte de orice, dar în situația mea ar fi fost chiar imposibil să nu-l fac accesibil mie, să nu-l pot folosi eu.”
Florin Stoican este directorul geoparcului aspirant UNESCO Oltenia de sub Munte și unul dintre cei care au reușit să aşeze la aceeași masă oamenii din comunitate.
Florin Stoican, președintele Geoparcului Oltenia de sub Munte: „Vrem un turism de calitate, nu vrem turism de masă și vrem ca din banii pe care oamenii îi lasă petrecând mai mult timp aici să contribuim la prosperitatea oamenilor, la promovarea zonei și la conservarea patrimoniului.”
Cei care ajung în această parte de ţară stau în medie două nopți.
