Care sunt marile probleme de mediu ale Capitalei. „Avem mai multe mașini decât copaci, iar multe spații verzi nu sunt verzi”

„Avem spații verzi suficiente - dacă ne uităm la metrii pătrați-, dar spațiile astea verzi nu sunt foarte verzi, nu sunt foarte bine întreținute, nu sunt foarte accesibile publicului și sunt mai degrabă în zona de nord a Bucureștiului, în vreme ce zona de sud suferă destul de tare din această perspectivă”, spune Alina Kasprovschi, în interviul realizat de Ciprian Stănescu.

Fundația Comunitară București (FCB) este o organizație neguvernamentală care pune accentul pe proiecte de mediu cu impact în comunități. FCB face parte dintr-o mișcare națională, alături de alte 17 fundații comunitare din țară.

Fundația a întocmit o listă a celor mai mari probleme de mediu din Capitală, plecând de la șase domenii de evaluare: natură urbană, calitatea aerului, deșeuri și economie circulară, transport, infrastructură “gri”și adaptabilitatea la schimbările climatice.

În mod previzibil, traficul rutier și poluarea generată de acesta sunt în topul listei de probleme.

Citește și

Poluare masivă în București. Garda de Mediu amendează Primăria Capitalei, deci contribuabilii, cu 100.000 de lei

„Plătește-ne 184 de miliarde de dolari înapoi, Zelenski. Atunci Ucraina va putea fi numită din nou o țară independentă”

“Știm că suntem în mod constant în top cinci cele mai orașe cu cel mai prost trafic. Petrecem cel mai mult timp în trafic, dintre marile orașe ale lumii, și asta se vede și în calitatea aerului. De când există măsurători constante ale calității aerului, avem mai multe zile cu calitate proastă a aerului, decât ar fi minim admis.

Ciprian Stănescu: Care ar fi, dintr-o perspectivă de mediu, principalele trei-cinci probleme pe care vezi că le are Bucureștiul?

Alina Kasprovschi: Nu e părerea mea personală, e în urma unui studiu, atunci când am lansat platforma de mediu pentru București, programul nostru de finanțare pentru proiecte de mediu, ne-am uitat la care sunt principalele probleme ale Bucureștiului și am făcut asta analizând date publice deja existente.

Ne-am uitat pe șase domenii, plecând de la natură urbană, calitatea aerului, deșeuri și economie circulară, transport, infrastructură gri și cum facem față la schimbările climatice. De pildă, avem mai multe mașini în București decât copaci și mai mulți oameni decât copaci. Mașinile sunt cele mai multe.

Avem spații verzi suficiente, dacă ne uităm la metri pătrați, dar spațiile astea verzi nu sunt foarte verzi, nu sunt foarte bine întreținute, nu sunt foarte accesibile publicului și sunt mai degrabă în zona de nord a Bucureștiului, în vreme ce zona de sud suferă destul de tare din perspectiva spațiilor verzi.

De asemenea, știm că suntem în mod constant în top cinci orașe cu cel mai prost trafic, petrecem printre cel mai mult timp în trafic dintre marile orașe ale lumii. Și asta se vede și în calitatea aerului.

Ciprian Stănescu: Toate problemele de care discutăm sunt probleme de politici publice, dar sunt și probleme care ar putea, în teorie, să fie rezolvate și de cetățeni sau o parte a lor. Ce poate să facă de mâine oricine în București ca să contribuie un pic la rezolvarea acestor probleme pe care nu avem cum să nu le vedem?

Alina Kasprovschi: Nicăieri în lume nici n-ar trebui și nici nu poate să facă administrația publică totul. Mediul e un ecosistem. De asta e nevoie să fim împreună. Administrație, companii care pot să dea bani, cum este cazul companiilor cu care noi lucrăm și cu ajutorul cărora putem să dăm finanțări în comunitate, societate civilă, oameni obișnuiți.

În București se reciclează doar 14 la sută din deșeuri

Alina Kasprovschi: Sunt câteva lucruri pe care absolut oricine poate să le facă, poate să recicleze mai mult. În București stăm destul de prost, din ce știu eu, dar nu sunt date foarte recente, doar 14% din ceea ce poate fi reciclat este cu adevărat reciclat.

Rămâne să vedem ce se întâmplă acum, cu noua legislație. Asta e ceva ce poate să facă fiecare dintre noi. Există spații de reciclare, de colectare selectivă, în momentul ăsta, în foarte multe locuri din București. Nu putem să mai dăm vina pe faptul că n-avem unde să facem lucrul ăsta.

De asemenea, ce putem să facem este să începem să folosim mai puțin mașinile și mai mult transportul în comun. Transportul în comun în București e un pic mai bun decât era înainte. Poate că am rămas cu niște idei din ultimii 5 ani, dar nu mai e chiar așa. Există un fond de autobuze, tramvai care arată chiar bine, există mai multă predictibilitate cu privire la când vine autobuzul și când ajungi în partea cealaltă. Nu mai zic că e mult mai ieftin decât să să iei mașina.

Ce mai putem să facem - ca să mă întorc totuși la administrație- , este să votăm. În București știm că nivelul de participare la vot e foarte scăzut la alegerile locale, cel mai scăzut nivel de participare din orașele mari din România.

Până la urmă e despre în ce măsură cetățenii își iau orașul în stăpânire, fac ceva în legătură cu orașul lor. Fie că da, colectează separat, merg mai mult cu transportul public sau pe jos sau cu bicicleta.

Ciprian Stănescu: Voi aveți în denumire un cuvânt foarte important, care e câteodată îndrăznesc să spun absent în România, și anume “comunitar”. Cum arată munca voastră din ultimii ani și ce ai văzut că s-a întâmplat, dacă s-a întâmplat ceva în București, dacă există un sentiment de comunitate sau comunități, dacă cetățenii se apucă să facă lucruri pentru mediu, în principal?

Alina Kasprovschi: Cred că se poate, ce am văzut e că ajută exact ideea asta - de exemple, să vezi că alți oameni au făcut ceva și că nu și-au distrus viața fiind parte dintr-un grup de inițiativă, ci chiar pe bune. Pot să schimbe ceva pentru cartierul lor, pentru blocul lor, pentru domeniul care îi pasionează. Și odată ce vezi că se poate, începi să să-ți dorești și tu.

Ciprian Stănescu: Din perspectiva unei fundații care finanțează, printre altele, inițiative cetățenești, dacă ar fi să pui, de asemenea un pariu pe următorii 4-5 ani în București, care crezi că ar fi primele două - trei lucruri pentru care cetățenii Bucureștiului sau oamenii care locuiesc aici s-ar lupta să schimbe, să le să le transforme definitiv, dintr-o perspectivă de de mediu?

Alina Kasprovschi: Am văzut în ultimii ani, odată ce am trecut prin toate crizele legate de COVID, refugiați ucraineni, pare că oamenii sunt mai interesați de proiecte de dezvoltare, mai degrabă decât unele de reparație. Să ne fie mai bine, nu să oprim, să ne fie mai rău. Ăsta e pariul meu că ar putea să funcționeze în București, pentru că avem nevoie și de exemple pozitive, nu doar să reparăm lucruri stricate. 

Articol recomandat de sport.ro

Kosovarii se laudă că au găsit imaginile care pot schimba tot: "Adevărata față a românilor a ieșit la iveală"