USL a discutat retragerea mandatului judecatorilor CC numiti de Parlament sau actiunea in justitie
Parlamentarii USL au discutat, luni, despre o eventuala actiune in instanta impotriva judecatorilor Curtii Constitutionale sau retragerea mandatelor celor numiti de Parlament, dupa verdictul in cazul reprezentarii la Consilul European
Potrivit unor surse parlamentare, parlamentarii PSD si PNL au discutat, luni, doua variante pentru rezolvarea conflictului dintre Parlament si Curtea Constitutionala in urma verdictului judecatorilor CC care au stabilit ca seful statului este cel care reprezinta Romania la Consiliul European si-si poate delega atributiile catre premier.
Astfel, o varianta luata in calcul de USL este actiunea in instanta impotriva judecatorilor Curtii Constitutionale, pentru abuz in serviciu.
Astfel, parlamentarii majoritatii considera ca judecatorii Curtii Constitutionale au introdus in decizia privind reprezentarea la Consiliul European concepte si institutii care nu exista in legea fundamentala.
Acestia considera ca in Constitutia actuala exista institutia presedintelui, care este reprezentant al statului roman, dar alaturi de celelalte puteri ale statului, cea legislativa si cea judecatoreasca.
In plus, USL apreciaza ca judecatorii Curtii Constitutionale au incalcat Constitutia introducand conceptul de delegare, care nu exista in legea fundamentala.
Parlamentarii USL se gandesc, pe de alta parte, la varianta retragerii mandatelor judecatorilor Curtii numiti de catre legislativ, motivatia fiind tot incalcarea legii fundamentale.
Astfel, Parlamentul va putea numi alti judecatori in locul acestora, modificand astfel raportul de reprezentare in cadrul Curtii Constitutionale.
Judecatorii numiti de Parlament sunt: Aspazia Cojocaru - numita in 2004 de Camera Deputatilor, Mircea Stefan Minea - numit in 2010 de Camera Deputatilor, Iulia Motoc - numita de Senat in 2010, Ion Predescu - numit de Senat in 2004, Puskas Valentin - numit de Senat in 2007, Tudorel Toader - numit de Camera Deputatilor in 2007. Toti au mandate de noua ani.
Potrivit articolului 61, alineatele 1 si 2 ale Legii de functionare a Curtii Constitutionale, judecatorii Curtii sunt "independenti in exercitarea atributiilor lor si sunt inamovibili pe durata mandatului", ei neputand fi "trasi la raspundere juridica pentru opiniile si voturile exprimate la adoptarea solutiilor".
Articolul 67 al aceleiasi legi precizeaza ca mandatul de judecator al Curtii Constitutionale inceteaza la expirarea termenului pentru care a fost numit sau in caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de excludere de drept ori de deces.
De asemenea, mandatul de judecator la CC inceteaza in situatiile de incompatibilitate sau de imposibilitate a exercitarii functiei de judecator mai mult de 6 luni. O alta situatie care poate duce la pierderea mandatului este incalcarea prevederilor art.16 alin.(3), conform caruia "functiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, in conditiile legii, de persoanele care au cetatenia romana si domiciliul in tara" sau ale art.40 alin.(3) din Constitutie, care prevede ca "nu pot face parte din partide politice judecatorii Curtii Constitutionale, avocatii poporului, magistratii, membrii activi ai armatei, politistii si alte categorii de functionari publici stabilite prin lege organica".
Un alt caz care are drept consecinta incetarea mandatului este incalcarea grava a obligatiilor prevazute la art.64. al Legii de functionare a Curtii, potrivit caruia judecatorii CC sunt obligati:
sa-si indeplineasca functia incredintata cu impartialitate si in respectul Constitutiei; sa pastreze secretul deliberarilor si al voturilor si sa nu ia pozitie publica sau sa dea consultatii in probleme de competenta Curtii Constitutionale; in adoptarea actelor Curtii Constitutionale sa-si exprime votul afirmativ sau negativ, abtinerea de la vot nefiind permisa; sa comunice presedintelui Curtii Constitutionale orice activitate care ar putea atrage incompatibilitatea cu mandatul pe care il exercita; sa nu permita folosirea functiei pe care o indeplinesc in scop de reclama comerciala sau propaganda de orice fel; sa se abtina de la orice activitate sau manifestari contrare independentei si demnitatii functiei lor.
In 27 iunie, dupa ce CC s-a pronuntat cu privire la reprezentarea la Consiliul European, ministrul Justitiei, Titus Corlatean, a declarat, ca judecatorii Curtii Constitutionale Augustin Zegrean si Iulia Motoc ar fi incompatibili, motiv pentru care acestia ar trebui demisi din functie.
"Presedintele CC (Augustin Zegrean, n.r.) s-a antepronuntat cu privire la speta pe care astazi CC a transat-o, cine ar trebui sa mearga si cine nu la Bruxelles, in luna mai inainte de votul parlamentului de adoptare a acelei declaratii care aproba elementele de mandat ale prim-ministrului. Zegrean a facut public declaratii cu privire la faptul ca presedintele trebuie sa reprezinte Romania", a spus Corlatean.
Astfel, ministrul Justitiei a invocat o prevedere din Legea Curtii cu privire la faptul ca judecatorii nu se pot antepronunta pe subiectele analizate.
De asemenea, Corlatean a sustinut ca Iulia Motoc ar avea alte trei angajamente internationale, fapt care ar contraveni, de asemenea, prevederilor legii de functionare a Curtii.
In aceeasi seara, Agentia Nationala de Integritate a precizat ca niciunul dintre cei doi judecatori nu se afla in situatia de incompatibilitate.
A doua zi, Curtea a dat publicitatii un comunicat in care afirma ca atacurile din partea Guvernului si ale altor autoritati publice la adresa CC sunt incompatibile cu exercitiul democratic, iar amenintarile cu revocarea si orice alt fel de presiuni politice pot impieta in mod grav asupra activitatii judecatorilor.
"Curtea Constitutionala subliniaza faptul ca aceste atacuri sunt incompatibile cu exercitiul democratic. Amenintarile cu revocarea si orice alt fel de presiuni politice din partea Guvernului pot impieta in mod grav asupra activitatii judecatorilor si a Curtii Constitutionale in ansamblul sau", se arata in comunicat.
Cu toate acestea, in aceeasi zi, Corlatean a sesizat Curtea Constitutionala si Agentia Nationala de Integritate cu privire la situatia judecatoarei Iulia Motoc de la CC, demnitarul considerand ca aceasta se afla in incompatibilitate.
In adresele trimise presedintelui CC, Augustin Zegrean, si presedintelui ANI, Horia Georgescu, ministrul Justitiei afirma ca, in opinia institutiei pe care o conduce, Motoc intra "in sfera de incompatibilitate statuata de norma constitutionala si legislativa pentru judecatorii Curtii Constitutionale".
Argumentele lui Corlatean erau legate faptul ca Motoc este si expert in cadrul Comitetului ONU pentru Drepturile Omului, membru al Consiliului de Administratie al Agentiei pentru Drepturile Fundamentale a Uniunii Europene si membru al Comitetului Consultativ al Conventiei-cadru privind protectia minoritatilor nationale.
