Toader: ANP va face un calcul pentru a vedea câţi deţinuţi au stat în condiţii necorespunzătoare

Anunțul a fost făcut miercuri de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.

"Avem cerinţa CEDO, exemplele altor state, Ungaria, Italia, care au dat şi 5 euro pe zi de detenţie necorespunzătoare, eu nu aş avansa suma, pentru că nu o stabilesc eu. ANP va face un calcul de la momentul 2012 încoace, de când s-a dat hotărârea semi-pilot, va vedea câţi deţinuti au stat în traseul lor carceral în condiţii necorespunzătoare, vom vedea câtor deţinuţi va trebui să le dăm despăgubiri, cât va fi numărul de zile total şi atunci vom stabili suma, ca să nu fie impactul financiar prea mare, deci nu stabilesc eu.

Când avem stabilit numărul total de zile de condiţii necorespunzătoare, atunci vedem impactul şi vedem cât e suma de despăgubit", a spus Toader, miercuri, cu ocazia prezentării de către Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) şi Direcţia de Probaţiune a rapoartelor de activitate pe 2017, potrivit Agerpres.

El a subliniat că proiectul de lege privind acordarea de despăgubiri nu e o ''invenţie românească'' şi că hotărârea pilot a CEDO face referire la acordarea lor.

Citește și

În plin scandal, angajații din penitenciare cer să fie dotați cu camere video

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Întrebat de jurnalişti dacă cei care au executat pedeapsa înainte de 2012 în condiţii improprii nu au dreptul să beneficieze de prevederile legii, Toader a răspuns:

"Orice lege intră în vigoare la un moment dat şi orice lege se aplică pe viitor. Vă dau un exemplu. Ce se întâmplă cu cineva care a executat o pedeapsă pentru o anumită faptă pe care, la un moment dat, legiuitorul a dezincriminat-o? Ce faci cu pedeapsa lui executată? Intră în ceea ce se numeşte puterea lucrului judecat, stabilitatea raporturilor juridice".

Pe de altă parte, ministrul a menţionat că există un proiect de statut pentru consilierii de probaţiune şi că s-a stabilit la Ministerul Justiţiei un set de zece măsuri strategice de dezvoltare a sistemului judiciar.

Totodată, el a făcut referire la un proiect care vizează construirea unei arhive la nivelul fiecărei curţi de apel.

"Un proiect ce mie îmi place şi care a fost acceptat spre finanţare de Banca Mondială - să construim la nivelul fiecărei curţi de apel o arhivă modernă, mare, încăpătoare, funcţională, în care să arhivăm toate documentele instanţelor de judecată şi pachetelor de lângă acestea arondate unei curţi de apel.

În felul acesta cine are nevoie de un document - după lege trebuie să le păstrăm 90 de ani - se duce la arhivă, care e modernă, va asigura condiţiile de păstrare, cetăţeanul are acces la serviciul de recuperare, de primire a unei copii. În acelaşi timp, spaţiile instanţelor şi parchetelor, care sunt sufocate astăzi de documente de arhivă, vor fi eliberate şi folosite cu alte scopuri; printre ele poate fi şi un birou pentru consilierii de probaţiune", a adăugat Toader

Sindicaliștii din penitenciare: foștii deținuți ar urma să primească între 8.000 și 12.000 de euro

Într-un comunicat de presă intitulat "Victimele infracţiunilor trebuie despăgubite, nu deţinuţii", sindicaliştii din sistemul penitenciar îi transmit ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, o listă de amendamente la proiectul la care acesta din urmă a anunţat că lucrează, privind despăgubirea deţinuţilor.

Textul integral al comunicatului FSNAP:

"Ministrul Justiției a anunțat ieri, 20 martie 2018, că intenționează să propună un proiect prin care foștii deținuți, care au stat în condiții improprii în penitenciare în perioada iunie 2012 – octombrie 2017, să beneficieze de o despăgubire între 5 – 8 Euro pentru fiecare zi de detenție.

În acest context, îi propunem domnului Tudorel Toader următoarele amendamente:

1. Plata acestei despăgubiri să se facă pentru toți deținuțîi care au stat în condițîi improprii, dacă scopul este acela de a repara o nedreptate. Cu siguranță că aceste condiții nu au fost improprii doar în perioada 2012 – 2017.

2. Plata acestei despăgubiri să se facă în mod egal pentru fiecare zi de serviciu în condițîi improprii pentru angajații sistemului penitenciar. Dacă situația este atât de gravă, considerăm că toți cei care au trăit și lucrat în aceste condiții trebuie să fie despăgubiți.

3. Plata acestei despăgubiri să fie acordată și victimelor infracțiunilor în cuantum cel puțin egal cu cea a infractorului. Considerăm că dacă Statul Român își poate permite să premieze hoți, tâlhari, corupți, criminali trebuie să poată plăti o despăgubire și victimelor sau familiilor acestora pentru suferințele îndurate.

Conform estimărilor noastre, la o durata medie a pedepsei executate de 4 ani, foștii deținuți ar urmă să primească între 8.000 și 12.000 de Euro, conform cifrelor avansate de către ministrul Justiției. Un premiu la care românul plătitor de impozite nu poate visa, deși dacă se aplică criteriile din legea recursului compensatoriu la România, am constată că trăim cu toții într-o țară improprie.

Este adevărat, suma ar putea fi însă de aproximativ 5 ori mai mică, dacă despăgubirea s-ar raporta strict la zilele care ar fi putut fi considerate că executate dacă foștilor deținuți li s-ar fi aplicat recursul compensatoriu. Ceea ce, desigur, nu face această propunere a ministrului Justiției mai puțin absurdă.

Precizăm că ministrul justiției denaturează adevărul pretinzând că CEDO ne obligă la această măsură. O afirmație la fel de falsă pe cât a fost cea îndelung vehiculată referitoare la o pretinsă amendă de 80 de milioane de euro.

În realitate CEDO ne obligă la măsuri care să modernizeze sistemul penitenciar și nu ne impune nici grațieri mascate și nici premii pentru infractori.”

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5