Tăriceanu, după discuția cu Iohannis: ”La referendum noi nu am fost împotriva întrebărilor”
ALDE are rezerve "foarte serioase" în privinţa extinderii dreptului de a ataca la Curtea Constituţională ordonanţele emise de Guvern, a declarat, miercuri, preşedintele partidului, Călin Popescu-Tăriceanu.
Tăriceanu susține că acest lucru ar avea ca rezultat un Executiv "extrem de slăbit".
"I-am spus (preşedintelui - n.r.) că suntem de acord cu interzicerea amnistierii şi graţierii faptelor de corupţie, element care a constituit prima întrebare la referendum. În privinţa celei de a doua întrebări, privind interzicerea adoptării prin ordonanţă de modificări în ceea ce priveşte pedepsele şi infracţiunile, precum şi reforma Justiţiei, i-am spus că şi aici suntem de acord.
I-am explicat că avem rezerve foarte serioase în privinţa extinderii dreptului de a ataca la Curtea Constituţională ordonanţele emise de Guvern. Dintr-un motiv simplu - (...) ceea ce ar rezulta ar fi un Guvern extrem de slăbit, care nu ar mai putea să exercite funcţia de legislativ delegat de către Parlament şi, evident, şi mai grav, transformăm şi mai mult Curtea Constituţională într-un arbitru politic. I-am explicat preşedintelui că la referendum noi nu am fost împotriva întrebărilor, ci a modalităţii în care s-a organizat referendumul, simultan cu ţinerea alegerilor pentru Parlamentul European. Deci, nu împotriva temelor", a precizat Tăriceanu, la finalul consultărilor delegaţiei ALDE cu preşedintele Klaus Iohannis.
El a afirmat că referendumul pentru aprobarea modificărilor ar trebui să aibă loc imediat după ce Parlamentul le va adopta, arătând că este împotriva organizării consultării odată cu un alt scrutin.
"În ceea ce priveşte organizarea procedurilor care urmează acestor consultări în Parlament, vor trebui dezbătute care sunt modificările ce urmează a fi adoptate. Atenţie! Nu toate soluţiile la întrebările de referendum necesită o legiferare de rang constituţional, ele pot fi modificate şi prin legi. Dacă unele din ele vor necesita o soluţionare constituţională, atunci ele vor trebui adoptate după regula constituţională cu câte trei pătrimi în fiecare Cameră, urmată de un referendum. Un referendum, care aşa cum a spus domnul preşedinte, trebuie organizat imediat după ce Parlamentul rezolvă această problemă, nu cu ocazia altui rând de alegeri, pentru că nu vrem să se înţeleagă că această şmecherie care a funcţionat o dată o mai trecem cu vederea. Nu vrem să folosim iarăşi referendumul pentru distorsionarea rezultatului alegerilor", a spus Tăriceanu.
Liderul ALDE a menţionat că la referendum au votat împotrivă 1 milion de oameni.
"Sunt 2.500.000 de cetăţeni români cu drept de vot care au dezavuat referendumul fie printr-un vot clar împotrivă, fie neparticipând la referendum. Acestor cetăţeni, precum şi tuturor cetăţenilor din România, vreau să le transmit următorul mesaj din partea noastră: problemele cu care se confruntă Justiţia din România, ascultarea pe scară largă a telefoanelor, protocoalele secrete dintre servicii, Procuratură, Înalta Curte, CSM, abuzurile din Justiţie ale procurorilor deja celebre, presiunile făcute de procurori asupra judecătorilor, aceste probleme rămân în continuare. Ele nu s-au rezolvat prin aprobarea referendumului cu majoritate, ele vor trebui în continuare să fie rezolvate", a completat Călin Popescu-Tăriceanu.
El a arătat că subiectul moţiunii de cenzură nu a fost atins la discuţiile cu preşedintele Iohannis.
"Cel puţin cu noi acest subiect nu poate fi discutat, (...) pentru că discutarea cu preşedintele despre moţiunea de cenzură ar reprezenta o gravă încălcare a prerogativelor domniei sale constituţionale", a afirmat Tăriceanu.
Despre momentul de la începutul consultărilor, el a susţinut că ştie bine regulile de protocol.
"Nu am de ce să stau în picioare până soseşte preşedintele. Când a sosit preşedintele m-am ridicat şi am salutat aşa cum este politicos şi protocolar. Cunosc bine regulile de protocol", a explicat liderul ALDE.
Etichete: alde, Călin Popescu Tăriceanu, justitie, klaus iohannis, referendum,
