„Ministerul de Finanţe a publicat proiectul de buget. Ne propunem ca până la sfârşitul săptămânii să fie aprobat de Guvern şi trimis Parlamentului pentru adoptare. Bugetul pentru acest an este construit într-un context economic dificil şi trebuie să răspundă simultan mai multor provocări”, afirmă Bolojan.
El subliniază că Guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar, să menţină un nivel ridicat al investiţiilor, să gestioneze costul ridicat al dobânzilor, să eficientizeze administraţia publică şi, în acelaşi timp, să pună economia pe baze mai sănătoase, acestea fiind, în opinia sa, cele cinci mari provocări care definesc bugetul din acest an:
1. Reducerea deficitului bugetar şi consolidarea echilibrului financiar al statului;
2. Menţinerea unui nivel ridicat al investiţiilor;
3. Costul ridicat al dobânzilor;
4. Reducerea cheltuielilor de personal şi eficientizarea administraţiei;
5. O economie mai sănătoasă pe termen lung;
Taieri de cheltuieli în sectorul bugetar
Ilie Bolojan a explicat în mesajul său că „a crea spațiu în buget pentru serviciile publice și pentru a menține investițiile, este necesară reducerea cheltuielilor de personal din sectorul public”.
În aceste condiții, ministerele și instituțiile publice trebuie să își reorganizeze structurile și să facă economii.
„Proiectul de buget prevede reducerea cheltuielilor de personal și menținerea sub control a cheltuielilor curente ale statului, fără a afecta sprijinul pentru categoriile vulnerabile, care rămâne în jur de 250 de miliarde de lei. Scopul este să folosim banii publici mai eficient, să direcționăm mai multe resurse către investiții și dezvoltare și să creăm o administrație mai simplă, mai eficientă și mai apropiată de cetățeni”, a mai adăugat premierul.
La jumătatea lunii ianuarie, atunci când a fost anunțată reforma din administrație, guvernul a anunțat că reducerea cheltuielilor publice va fi realizată și prin diminuarea personalului din administrație: desființarea a 6.102 posturi de consilieri personali, reducerea cu 25% a posturilor din instituțiile prefectului, cu 30% a posturilor din cadrul unităților administrativ-teritoriale și ajustarea personalului din poliția locală în funcție de numărul de locuitori.
Calculele făcute după ce reforma administrației a fost adoptată de Guvern au indicat faptul că această decizie ar urma să ducă la eliminarea a aproximativ 45.600 de posturi. De asemenea, ar duce la la dispariția a 12.794 de posturi ocupate din administrația locală.
„În ceea ce privește posturile desființate la autoritățile locale, cum vă spuneam, acest sistem generează 12.794 de posturi ocupate reduse, de asemenea 26.802 posturi vacante reduse și un număr de 6.102 posturi reprezentând reducerea consilierilor personali ai celor aleși în funcții de demnitate la nivel local, în total 45.698 de posturi”, a explicat Cseke Attila, ministrul Dezvoltării.
