Rectificare bugetară. Cîțu a fost convins să dea bani în plus la Sănătate, Dezvoltare și Transporturi

×
Publicitate

După o ședință tensionată în coaliție, premierul a fost convins să dea bani în plus la Sănătate, Dezvoltare și Transporturi, chiar dacă sumele sunt mai mici decât cele cerute de miniștrii de resort.

Premierul Florin Cîțu anunță că sunt aproape 9 miliarde de lei în plus. Suma va fi împărțită la rectificarea bugetară.

Cel mai nemulțumit a fost ministrul Transporturilor. Deși a cerut 3 miliarde de lei și a primit, inițial, puțin peste 300 de milioane, acesta nu a venit la ședința coaliției. În numele său a negociat Dacian Cioloș, care a obținut încă 300 de milioane, bani necesari pentru CNAIR și CFR.

Pe de altă parte, premierul a transmis că nu va da niciun ban în plus dacă nu primește un plan de reformă în cadrul companiilor aflate în subordinea Ministerului Transporturilor.

Florin Cîțu: ”Am văzut că sunt angajați din companii care merg gratis și ei și familiile lor. Media execuției bugetare e de 84%, Transporturile sunt sub 84%".

Nemulțumiri au fost și la Dezvoltare. Cseke Attila a cerut peste 4 miliarde de lei, în special pentru investițiile la nivel local, prin PNDL. A primit deocamdată aproape jumătate din sumă și promisiunea că facturile de la nivel local vor fi achitate.

Cseke Attila: ”Credem că putem să justificăm având foarte multe investiții locale. Noi avem un alt tip de analiză. 3/4 din bani cheltuiți".

 

Sănătatea a cerut 6 miliarde lei, dar va primi doar 4

 

Programul Național de Dezvoltare Locală ar urma însă să fie modificat de anul viitor. Coaliția a decis înființarea unui nou plan de investiții, cu un buget de 50 de miliarde de lei.

Primarii pot folosi banii pe o perioadă de 5-7 ani pentru a-și dezvolta rețeaua de gaze, canalizare și drumurile.

Dispute au fost și la Ministerului Sănătății. Aici, Ioana Mihăilă a cerut 6 miliarde de lei, iar, în prima variantă a rectificării, premierul a alocat, după negocieri, aproape 4 miliarde de lei.

Ioana Mihăilă: ”Ni s-a dat asigurări că vom primi sumele necesare plăților".

Deficitul bugetar va ajunge astfel la 82,5 miliarde de lei, însă procentual, premierul spune că vom rămâne în ținta de 7%, dată fiind colectarea mai bună a taxelor. Rectificarea bugetară ar urma să fie adoptată săptămâna viitoare.

 

 

Articol recomandat de sport.ro
"Simona Halep, de nerecunoscut!" Reacția englezilor după apariția româncei la Wimbledon
"Simona Halep, de nerecunoscut!" Reacția englezilor după apariția româncei la Wimbledon
Citește și...
Liviu Dragnea: PSD-ul e unealta lui Nicuşor Dan. Nu are niciun fel de putere Grindeanu de a avea un punct de vedere

Fostul lider PSD Liviu Dragnea susține că partidul a ajuns „o unealtă” a lui Nicușor Dan sau a celor care l-ar susține și afirmă că Sorin Grindeanu nu mai are libertatea de a avea propriile poziții.

Sorin Grindeanu: Nu ştiu dacă până la 1 septembrie vom avea un Guvern

Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat luni că îi este greu să spună dacă până la începutul sesiunii parlamentare, la 1 septembrie, se va instala un nou Guvern.

Siegfried Mureșan, propus premier de PNL-USR-UDMR, a explicat ”de ce nu avem încredere să dăm guvernarea pe mâna PSD acum”

Siegfried Mureşan, propus de PNL, USR şi UDMR pentru funcţia de premier, a explicat de ce liberalii nu mai au încredere ''să dea acum guvernarea pe mâna PSD'', ''cu promisiunea că o vor ceda ulterior''.

Recomandări
Polițe RCA false pe străzile din România. O brokeriță recunoaște: „Luam ce mai aveam de plată, aveam bănci”. Reacția ASF

Un autoturism din patru circulă fără asigurarea obligatorie numită RCA. Dar situația din trafic este și mai gravă: unele mașini au polițe false de asigurare.

Sorin Grindeanu: Nu ştiu dacă până la 1 septembrie vom avea un Guvern

Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat luni că îi este greu să spună dacă până la începutul sesiunii parlamentare, la 1 septembrie, se va instala un nou Guvern.

Rusia pierde capacități uriașe de rafinare după atacurile cu drone ale Ucrainei. Benzina devine tot mai scumpă

Dronele ucrainene au scos din funcțiune aproape jumătate din capacitatea de rafinare a petrolului a Rusiei. Țintesc rafinării, petroliere, depozite și logistica aprovizionării cu carburant, atât pentru populația civilă, cât și pentru armată.