Sindicaliştii din învăţământ solicită sprijinul lui Nicuşor Dan: Măsurile de ”eficientizare” pot afecta calitatea educaţiei
Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret” şi Federaţia Naţională Sindicală „Alma Mater” solicită sprijinul preşedintelui Nicuşor Dan.
Cele trei federaţii sindicale consideră că deciziile de ”eficientizare” luate de Guvern pot avea un cost mult mai mare pe termen mediu şi lung, afectând calitatea educaţiei, dar şi statutul profesional şi social al angajaţilor din învăţământ şi viitorul elevilor.
”Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Sindicatelor din Educaţie „SPIRU HARET” şi Federaţia Naţională Sindicală „ALMA MATER”, în numele celor peste 250.000 de salariaţi din învăţământ ale căror drepturi şi interese le reprezintă, vă solicită sprijinul în vederea soluţionării problemelor cu care se confruntă personalul din învăţământul preuniversitar şi superior, generate de măsurile politice pentru diminuarea deficitului bugetar adoptate de Guvern, cu consecinţe deosebit de grave asupra angajaţilor din învăţământ şi a beneficiarilor educaţiei”, au transmis, vineri, reprezentanţii celor trei confederaţii sindicale.
Aceştia au precizat că se referă la Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare şi au adăugat că, în opinia lor, acestea vor avea efecte dezastruoase asupra salariaţilor din învăţământ şi a actului educaţional.
”Textele respective reglementează: majorarea efectivelor de elevi, preşcolari şi/sau antepreşcolari în raport de care unităţile de învăţământ au personalitate juridică; majorarea efectivelor de elevi, preşcolari şi/sau antepreşcolari la clasă/grupă; instituirea unui tarif la plata cu ora la un nivel mult inferior celui existent în prezent; modificarea normei didactice de predare-învăţare-evaluare, de instruire practică şi evaluare curentă în sensul creşterii acesteia cu 2 ore săptămânal; limitarea degrevărilor pentru personalul didactic de conducere, de îndrumare şi de control la cel mult jumătate din norma didactică suplimentară;”, au mai afirmat sindicaliştii.
Ei consideră că, în cazul în care nu se va proceda la eliminarea prevederilor respective, printre efectele care vor afecta sistemul de învăţământ preuniversitar se află dispariţia a cel puţin 15.000 de norme/posturi didactice, cu riscul ca, începând cu 1 septembrie, mii de cadre didactice să rămână fără serviciu; dispariţia a sute de unităţi de învăţământ, existând riscul concedierii personalului didactic auxiliar şi administrativ încadrat la nivelul unităţilor care vor fi comasate.
De asemenea, ei au menţionat că revenirea la efectivele de elevi/preşcolari „istorice” şi comasări de grupe/clase va avea drept consecinţă scăderea calităţii actului educaţional şi reducerea numărului de norme/posturi, iar imposibilitatea atribuirii orelor rămase libere în regim de plata cu ora, din cauza remuneraţiei derizorii (prin scăderea cu peste 50% a tarifului) va compromite specializările şi disciplinele deficitare în resursă umană.
Sindicaliştii au mai explicat că dacă nu există profesori dispuşi să predea aceste discipline, în regim de plată cu ora, elevii vor fi lipsiţi de acces la aceste materii, ceea ce ar afecta diversitatea şi echilibrul programei şcolare.
”Practic, Executivul a introdus în Lege textele respective, având la bază date pur contabile prezentate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, fără a ţine cont de realitatea din sistem, de posibilităţile reale ale sistemului de a face faţă unor asemenea schimbări si de opiniile specialiştilor în ştiinţele educaţiei”, a precizat sursa citată.
Reprezentanţii celor trei federaţii sindicale au mai anunţat că măsurile adoptate au efecte directe asupra personalului din învăţământ: apariţia unui număr mare de noi completări de normă, de restrângeri de activitate; completările de normă, precum şi transferul personalului pentru restrângere de activitate sau la cerere pentru apropiere de domiciliu realizate în etapele corespunzătoare din calendar să fie sub semnul întrebării; dispariţia unui număr mare de posturi la nivel naţional, ceea ce face să nu mai existe concordanţă între posturile publicate pentru ocupare la examenul de titularizare şi cele existente, în fapt, la nivelul unităţilor de învăţământ; creşterea numărului de ore de predare prestate de persoane fără studii corespunzătoare etc.
”Argumentul precum că în sistemul educaţional există peste 30000 de norme plătite în regim de plata cu ora şi, drept urmare, sunt suficiente posturi pentru soluţionarea noilor completări de normă sau a restrângerilor de activitate, nu este unul care poate fi acceptat”, au mai subliniat sindicaliştii.
Ei susțin că normele nu sunt uniform distribuite pe unităţi şcolare sau pe discipline, iar majorarea normei didactice la învăţători nu influenţează cu nimic dispariţia normelor în regim de plata cu ora pentru această categorie, deoarece ei sunt angajaţi pe post şi nu pe normă didactică de predare.
