Mecanismul PESCO, analizat în ședința CSAT. Sumarul discuțiilor de la Palatul Cotroceni
O ședinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a avut loc la Palatul Cotroceni, printre subiectele de pe agendă fiind aplicarea cooperării structurate permanente (PESCO) şi efectele sale asupra României.
Ședința a fost condusă de către președintele Klaus Iohannis.
Potrivit unui comunicat, Consiliul a analizat tema referitoare la cooperarea structurată permanentă (PESCO) în domeniul apărării la nivelul Uniunii Europene și a aprobat participarea României la această inițiativă.
”PESCO va reprezenta o formă intensificată de cooperare pe dimensiunea Politicii de Securitate și Apărare Comună, în domeniul dezvoltării capabilităților de apărare la nivel european, oferind posibilitatea ca statele membre, care îndeplinesc criterii avansate în domeniul capabilităților militare și doresc să își asume angajamente suplimentare, să realizeze între ele o cooperare structurată.
România își va exprima intenția preliminară de participare la un set inițial de 10 proiecte, din cele avansate până în prezent de către statele membre, condiționat de acceptarea acestora în cadrul PESCO și a căror dezvoltare ulterioară corespunde priorităților naționale privind dezvoltarea capabilităților militare.
De asemenea, membrii Consiliului au aprobat luarea unor măsuri pentru eficientizarea înzestrării Armatei României și creșterea implicării industriei naționale de apărare referitoare la procedura specifică aferentă programului strategic de înzestrare cu transportorul blindat pentru trupe 8x8.
Astfel, se vor crea premisele pentru consolidarea și dezvoltarea în țara noastră a unei capabilități industriale care să producă nu doar transportoare blindate 8x8 și derivate ale acestui program, ci să execute și lucrările de mentenanță a produselor pe durata de viață a acestora.”
Consiliul European a aprobat, pe 23 iunie, lansarea PESCO, un fond pentru apărare, despre care preşedintele Iohannis a spus că nu va intra în "conflict" cu NATO, referindu-se la cercetare şi coordonare, şi nu la achiziţii.
"Este o colaborare structurată în domeniul apărării. Legat de acest subiect, două remarci importante: s-a vorbit şi se vorbeşte în continuare despre un fond de Apărare, dar nu vorbim de un fond destinat achiziţiei de armament sau echipamente, este vorba de un fond destinat în special cercetării şi coordonării", a spus preşedintele.
Şeful statului a adăugat, în acest context, că doreşte revigorarea industriei române de apărare, ceea ce se poate realiza prin participarea la acest proiect UE.
Ultima şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării a avut loc luna trecută, pe 14 septembrie.
