Este vorba despre propunerea legislativă de modificare și completare a art. 374 din Codul penal. Potrivit Comisiei speciale comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru combaterea traficului de persoane, ”această reformă legislativă aduce clarificări substanțiale” în legislația penală.
Noua formă a art. 374 din Codul penal subliniază că aceste fapte nu privesc materiale în care regăsim „conținut” digital, ci forme reale de abuz sexual asupra minorilor, reflectate și perpetuate prin producerea, stocarea sau distribuirea de materiale ce conțin abuzuri asupra minorilor.
Principalele măsuri prevăzute de proiectul legislativ adoptat în Senat:
⁃ Se înlocuiește termenul de „pornografie infantilă” cu cel de „materiale ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor”, pentru a reflecta corect natura faptelor incriminate – respectiv producerea, deținerea, distribuirea sau accesarea unor materiale care documentează abuzuri reale asupra minorilor. ”Schimbarea de terminologie subliniază că nu este vorba despre conținut obscen, ci despre dovezi ale unor infracțiuni grave, ale căror efecte se perpetuează prin stocarea și circulația acestor materiale, plasând copilul în centrul protecției penale” - precizează inițiatorii acestor modificări.
⁃ Este ”consolidat” modul în care aceste fapte sunt sancționate, introducând pedepse mai severe pentru formele grave de abuz, precum și o abordare proporțională pentru celelalte situații, astfel:
• producerea materialelor ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor, cea mai gravă formă, este sancționată cu închisoare de la 5 la 12 ani;
• promovarea sau expunerea acestora se pedepsește cu închisoare de la 3 până la 10 ani;
• procurarea, deținerea, stocarea, distribuirea sau punerea la dispoziție de materiale este sancționată cu pedepse între 2 și 7 ani.
⁃ Sunt incriminate explicit faptele de ”grooming”, inclusiv când făptuitorul este minor, iar răspunderea penală este întărită prin aplicarea regulilor privind concursul de infracțiuni.
”2 dintre 10 copii au văzut sau primit mesaje cu caracter sexual zilnic sau cel puțin o dată pe săptămână (fetele mai des decât băieții). Abuzatorii creează o legătură emoțională cu copilul, solicită imagini intime, apoi recurg la amenințări și șantaj, iar în cazurile grave la un abuz sexual. Acest comportament ilegal se numește ademenire (grooming în limba engleză)” - explică Organizația Salvați Copiii fenomenul de grooming (ademenirea copiilor în scopuri sexuale) prin intermediul proiectului național Ora de Net.
⁃ Legea răspunde și noilor riscuri generate de evoluțiile tehnologice, introducând pentru prima dată referiri explicite la utilizarea inteligenței artificiale în generarea sau manipularea materialelor de abuz sexual asupra minorilor.
⁃ Sunt întărite mecanismele de confiscare și obligațiile de sesizare, precum și sancționarea consumului acestor materiale, pornind de la premisa că cererea alimentează fenomenul infracțional. Astfel, pedepsele cresc pentru accesarea materialelor de abuz sexual asupra copiilor de la 1–3 ani la 1–5 ani de închisoare, iar pentru participarea la spectacole ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor de la 1–5 ani la 2–7 ani.
Un element central al acestor modificări legislative îl reprezintă echilibrul între protejarea copiilor și evitarea incriminării nejustificate a interacțiunilor consensuale între adolescenți apropiați ca vârstă, astfel încât legea să rămână fermă împotriva exploatării și proporțională în aplicare.
Adoptarea inițiativei are loc pe fondul creșterii numărului de cazuri de abuz asupra minorilor în mediul online și al diversificării metodelor de exploatare, inclusiv prin utilizarea tehnologiilor emergente, cum este inteligența artificială.
”Aceste evoluții evidențiază existența unor vulnerabilități persistente în protecția copiilor și necesitatea unui răspuns legislativ adaptat complexității fenomenului”, mai precizează sursa citată.
”Modificările adoptate astăzi de Senat clarifică fără echivoc faptul că vorbim despre materiale ce conțin abuzuri sexuale asupra copiilor și nu despre conținut online. În același timp, legea devine mai fermă acolo unde gravitatea faptelor o impune: producerea sau promovarea unor astfel de abuzuri nu pot fi tratate la fel ca alte forme mai puțin grave. Obiectivul nostru nu este să sancționăm adolescența, ci să combatem exploatarea minorilor, să protejăm victimele și să oferim autorităților un cadru legislativ eficient, adaptat la realitățile tehnologice de astăzi pentru intervenții rapide și proporționale.”, a declarat Diana Tușa, președinta Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru combaterea traficului de persoane.
După adoptarea finală de către Parlament, legea va fi înaintată Președintelui României pentru promulgare, urmând ca, ulterior publicării în Monitorul Oficial, noile prevederi să intre în vigoare.
Legea adoptată de Senat poate fi consultată aici.
.webp)
