Presedintele Basescu a sesizat Curtea Constitutionala cu privire la Statutul parlamentarilor

Potrivit unui comunicat de presa transmis de Administratia Prezidentiala, in sesizare presedintele solicita sa se constate ca "dispozitiile Articolului I pct. 18 [referitoare la modificarea Articolului 24] si ale Articolului I pct. 19 [referitoare la introducerea Articolului 24²] din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor au fost adoptate cu nerespectarea prevederilor Articolului 1 Alin. (4), Articolului 124 Alin. (2) si Articolului 126 Alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata".

In document se arata ca "prevederile Articolului I pct. 18 [referitoare la modificarea Articolului 24] si ale Articolului I pct. 19 [referitoare la introducerea Articolului 24²] din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, transmisa Președintelui Romaniei spre promulgare, sunt neconstitutionale deoarece contravin dispozitiilor Articolului 1 Alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata, potrivit carora «Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor - legislativa, executiva si judecatoreasca - in cadrul democratiei constitutionale», dispozitiilor Articolului 124 Alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata, conform carora «Justitia este unica, impartiala si egala pentru toti», precum si dispozitiilor Articolului 126 Alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata, ce prevad ca «Justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite prin lege»".

Potrivit sesizarii, "articolul I al legii aflate la promulgare, la pct. 18 prevede ca Articolul 24 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor va avea urmatorul cuprins: «(1) Cererea de retinere, arestare sau perchezitie a deputatului ori a senatorului se adreseaza de catre ministrul Justitiei presedintelui Camerei din care deputatul sau senatorul face parte pentru a fi supusa aprobarii plenului Camerei respective, in temeiul Articolului 72 din Constitutia Romaniei, republicata. Cererea trebuie sa contina indicarea cazului prevazut de Codul de procedura penala si motivele concrete si temeinice care justifica luarea masurii preventive sau dispunerea perchezitiei. (2) Presedintele Camerei din care face parte deputatul sau senatorul aduce, de indata, cererea la cunostinta Biroului permanent, care o trimite Comisiei care are in competenta analizarea situatiilor privind imunitatea pentru a intocmi un raport in termen de cel mult 3 zile. Raportul Comisiei va face referiri punctuale la motivele concrete, legale si temeinice invocate. Raportul Comisiei se aproba prin votul secret al majoritatii membrilor prezenti. (…)». Totodata, potrivit Articolului I al legii aflate la promulgare, la pct. 19, se prevede introducerea Articolului 24² in Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, cu urmatorul cuprins: «(1) Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sesizeaza Camera Deputatilor sau Senatul, dupa caz, pentru a cere inceperea urmaririi penale pentru savarsirea unei fapte penale care are legatura cu exercitarea mandatului unui membru al Guvernului care are si calitatea de deputat sau de senator, in temeiul Articolului 109 din Constitutia Romaniei, republicata. Sesizarea trebuie sa contina motivele concrete, legale si temeinice care justifica inceperea urmaririi penale.(…) (4) Raportul Comisiei va face referiri punctuale la motivele concrete, legale si temeinice invocate; acesta se aproba prin votul secret al majoritatii membrilor prezenti. (…)»".

Imunitatea parlamentara prevazuta de Articolul 72 din Constitutie reprezinta "o garantie a exercitarii mandatului, iar nu un privilegiu al senatorului sau al deputatului ori o cauza de exonerare de raspundere penala", arata presedintele in sesizare.

Citește și

Traian Basescu: Am discutat cu Van Rompuy o strategie de iesire din MCV dupa luna decembrie

Un român s-a însurat cu o prințesă din Africa și a devenit Sultan. Soția lui a venit în România pentru a-l susține în cariera politică

"Inviolabilitatea parlamentarului, ca forma a acestei imunitati (alaturi de lipsa raspunderii juridice pentru voturile si opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului), a fost calificata in literatura juridica de drept constitutional ca fiind o imunitate de procedura. Ea vizeaza exclusiv raspunderea penala ca forma a raspunderii juridice si implica nu numai urmarirea penala si trimiterea in judecata (doar pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului), ci si aplicarea unei masuri preventive privative de libertate (retinerea si arestarea), precum si unul dintre procedeele de descoperire si ridicare a inscrisurilor si a mijloacelor materiale de proba (perchezitia). Totodata, imunitatea parlamentara reprezinta regula, iar ridicarea imunitatii parlamentare reprezinta exceptia, iar, ca orice exceptie, ridicarea imunitatii parlamentare trebuie sa fie de stricta interpretare si aplicare", se mai arata in sesizare.

Potrivit documentului, modul de redactare al noului text al Articolului 24 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, articol ce reglementeaza "Procedura in caz de retinere, arestare sau perchezitie", este insa de natura sa dea nastere la diferite interpretari, cu consecinte asupra independentei puterii judecatoresti, pentru urmatoarele motive: "Astfel, sintagma «indicarea cazului prevazut de Codul de procedura penala si motivele concrete si temeinice care justifica luarea masurii preventive sau dispunerea perchezitiei» din cuprinsul Alin. (1) al Articolului 24 conduce la concluzia ca Senatul sau Camera Deputatilor se poate pronunta asupra calificarii juridice a faptei sau asupra temeiniciei acesteia. In plus, atat masurile preventive privative de libertate, cat si perchezitia ca procedeu de descoperire si ridicare a inscrisurilor si a mijloacelor materiale de proba, reprezinta ingradiri ale unor drepturi sau libertati fundamentale. Masura retinerii si masura arestarii preventive vizeaza libertatea individuala consacrata de Articolul 23 din Constitutie, iar activitatea de perchezitie trebuie desfasurata in conditiile in care inviolabilitatea domiciliului si a resedintei sunt expres consacrate de Constitutie, in Articolul 27. De aceea, stabilirea unor conditii de fond si de forma pentru luarea acestora permite, totodata, si exercitarea unui control judiciar adecvat asupra legalitatii si temeiniciei lor".

De asemenea, in sesizare se mai arata ca referirile exprese din continutul legii atacate la "motivele concrete si temeinice" extrapoleaza aspectele legate de admisibilitatea, administrarea si chiar aprecierea probelor, atribute exclusive ale magistratului, de la puterea judecatoreasca, la reprezentantii puterii legislative. Aceasta intrucat temeinicia, precum si caracterul concret al motivelor nu pot fi stabilite in afara cadrului trasat de legalitatea, pertinenta, concludenta si utilitatea probelor. Astfel, in etapa incuviintarii retinerii, arestarii sau perchezitiei, competenta plenului fiecarei Camere va excede unei simple evaluari sau aprecieri legate de seriozitatea si lipsa arbitrariului la luarea masurilor respective si va putea produce consecinte directe si indirecte pe terenul asigurarii intereselor urmaririi penale sau al judecatii.

"Altfel spus, interpretarea prevederilor continute de legea transmisa spre promulgare, in sensul ca Parlamentul, prin Camerele sale, precum si Comisia parlamentara care are in competenta analizarea situatiilor privind imunitatea, examineaza sub aspectul motivelor concrete, legale si temeinice cererea de retinere, arestare sau perchezitie a unui deputat sau senator ori cererea de incepere a urmaririi penale a unui membru al Guvernului care are si calitatea de deputat sau senator, contravin principiului separatiei puterilor in stat, prevazut de Articolul 1 Alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata, intrucat o asemenea atributie este cu totul straina statutului juridic constitutional, rolului si functiilor celor doua Camere ale Parlamentului si conduce la incalcarea rolului puterii judecatoresti", se precizeaza in sesizare.

"Prin obligativitatea stipularii in cerere sau in sesizare a motivelor concrete, legale si temeinice pentru care se justifica o anumita masura sau inceperea urmaririi penale se poate naste convingerea ca Parlamentul, prin Camera competenta, ar urma sa judece faptele penale imputate unui deputat sau senator, ori unui membru al Guvernului. Or, Articolul 126 Alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata, stabilestE, fara echivoc, ca justitia se realizeaza numai prin instantele judecatoresti, singurele in masura sa asigure o justitie unica, impartiala si egala, astfel cum se prevede la Articolul 124 Alin. (2) din Legea fundamentala. Camerele nu au atributii constitutionale de a se pronunta asupra calificarii juridice sau a temeiniciei imputatiei intrucat ar echivala cu impietarea asupra competentei si independentei puterii judecatoresti", se mai arata in sesizarea de neconstitutionalitate.

Potrivit documentului, aceleasi argumente juridice raman valabile si in cazul dispozitiilor Articolului. 24² din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, introdus prin legea aflata la promulgare.

In sesizarea trimisa presedintelui Curtii Constitutionale se aminteste ca Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor a fost, initial, adoptata de cele doua Camere ale Parlamentului in sedinta comuna din 22 ianuarie si trimisa la promulgare la data de 24 ianuarie, iar in data de 4 februarie presedintele a formulat o cerere de reexaminare a legii.

Legea, in forma adoptata la data de 13 februarie 2013, dupa reexaminarea la cererea presedintelui, a fost contestata la Curtea Constitutionala.

"Prin Decizia nr. 81 din 27 februarie 2013 asupra obiectiei de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si senatorilor, in ansamblul sau, precum si, in mod special, a dispozitiilor Articolului I pct. 3 [referitoare la modificarea Articolului 7] si ale Articolului I pct. 14 [referitoare la introducerea Articolului 19¹] din lege, Curtea Constitutionala a admis obiectia de neconstitutionalitate. Dupa operarea unor modificari in vederea punerii in acord a legii cu Decizia Curtii Constitutionale nr. 81/2013, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 136/2013, in sedinta comuna a Camerelor Parlamentului din 20 martie 2013 a fost adoptata Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, supusa unui nou control de constitutionalitate. Prin Decizia nr. 195 din 3 aprilie 2013 asupra obiectiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Articolului I pct. 14 [referitoare la introducerea Articolului 19¹ Alin. (1)] si ale Articolului IV din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si senatorilor, Curtea Constitutionala a admis in parte obiectia de neconstitutionalitate. Dupa reluarea procedurii legislative, s-au operat unele modificari in vederea punerii in acord a legii cu Decizia Curtii Constitutionale nr. 195/2013, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 223/2013", mentioneaza sursa citata.

De asemenea, in sedinta comuna a Camerelor Parlamentului din 17 aprilie a fost adoptata Legea pentru modificarea si completarea Legii 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor si transmisa spre promulgare presedintelui la data de 19 aprilie.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5