Parlamentarii vor primi pensii speciale daca au macar un an de mandat. Ce se intampla cu alesii condamnati penal

Potrivit raportului Comisiei aprobat marti, pentru mandate incomplete, indemnizatia pentru limita de varsta se calculeaza proportional cu perioada de mandat efectiv exercitata, dar nu mai putin de un an de activitate parlamentara. De asemenea, deputatii si senatorii care indeplinesc conditiile varstei standard de pensionare, esalonate dupa caz, in anexele nr. 5 si 6 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, sau ale varstei standard reduse in conformitate cu prevederile aceleiasi legi sau ale altor legi speciale au dreptul, la incetarea mandatului, la indemnizatie pentru limita de varsta, daca nu sunt realesi pentru un nou mandat.

Totodata, pe perioada exercitarii unui nou mandat, plata indemnizatiei pentru limita de varsta se suspenda, urmand a fi reluata, la incetarea acestuia, in cuantumul recalculat prin valorificarea perioadei de mandat exercitat dupa suspendare.

Potrivit raportului, nu beneficiaza de indemnizatia pentru limita de varsta deputatii si senatorii care au fost condamnati definitiv pentru comiterea, in calitate de parlamentar, a unei infractiuni de coruptie prevazute in Codul penal, precum si pentru infractiunile de distrugere calificata si ultraj prevazute la art. 254 - 257 din Legea nr.15/1968 privind Codul penal.

Presedintele Klaus Iohannis a solicitat Parlamentului reexaminarea legii prin care se instituie indemnizatia speciala pentru parlamentari la pensionarea acestora.

Citește și

Parlamentarii nu fac compromisuri cand sunt in joc pensiile lor. "O tara care nu-si poate plati demnitarii nu e condusa"

"Modificarea substantiala fata de motivul pentru care a fost reintors la Comisie, a fost fixarea duratei minime pentru un parlamentar care este indreptatit sa primeasca aceasta indemnizatie. Initial era sase luni, apoi, prin modificare, s-a facut un mandat intreg si finalul raportului nostru prevede un an de mandat, respectiv 12 luni", a precizat deputatul PNL Mircea Toader, pentru Agerpres.

"In plen, cand s-a votat legea, PNL a votat impotriva. Asa cum prevede Constitutia, este dreptul presedintelui sa retrimita spre reexaminare orice lege trimisa la promulgare. Comisia a luat in discutie prevederile si solicitarile presedintelui si in mare parte au fost agreate. Din punct de vedere politic, eu, ca reprezentant al PNL, nu puteam sa ma opun unei cereri de reexaminare si era intr-un fel absolut anormal sa fiu impotriva raportului de reexaminare. Cu alte cuvinte sa fiu de acord cu legea in forma veche", a sustinut Toader.

Deputatul PNL a adaugat ca, asa cum prevede Constitutia si Regulamentul, orice modificare sau solicitare de reexaminare a presedintelui se discuta in comisia respectiva, in acest caz in Comisia pentru statut, dupa care se discuta raportul in plenul reunit, care primeste un vot.

"Daca respectivul raport, sa presupunem, primeste votul Parlamentului, inseamna ca acele modificari au fost acceptate. Dupa care, tot Constitutia prevede ca toata legea in ansamblul ei se voteaza. Noi ca PNL este logic ca trebuie sa fim de acord cu solicitarile presedintelui, de reexaminare a unei legi, ca principiu, si dupa ce vom ajunge la votarea in plen a intregii legi, cu motivele respectiv, noi vom vota impotriva", a afirmat Mircea Toader.

Articol recomandat de sport.ro

Reacția uluitoare a rușilor, după ce Anastasia Potapova a ales cetățenia austriacă: ”Ce a câștigat ea pentru noi?”