Și chiar dacă valoarea de referință folosită la calculul salariului de bază a scăzut, premierul interimar dă din nou asigurări că niciun angajat din sectorul public nu va câștiga mai puțin ca acum. Însă atrage atenția că, dacă fondul de salarii ar fi și mai mare, am risca să fim retrogradați la categoria țărilor nerecomandate pentru investiții.

Noua formă a proiectului păstrează structura grilei cu 12 grade salariale și același interval de coeficienți pentru fiecare grad. Anumite funcții vor avea atribuiți totuși coeficienți diferiți.

În plus, valoarea de referință a scăzut de la 4.100 de lei la 4.000 de lei brut, ce înseamnă că pentru funcțiile care rămân cu același coeficient ca în varianta precedentă, salariul de bază scade cu 2,44%, adică 100 de lei pentru fiecare punct de coeficient.

Corespondent Știrile ProTV: „În sănătate, munca din sărbătorile legale și din weekend, din programul normal, va fi plătită mai mult decât în vechiul proiect, la fel și gărzile de urgență din zilele libere. Iar plafonul pentru sporul pentru condiții deosebit de periculoase va crește, diferențiat în funcție de departament. Și acest spor nu va mai fi limitat doar la 10% sau 20% din personalul unei unități. Iar în noua variantă, în spitalele mai mari, care primesc cazuri mai grave, salariile ar fi mai mari față de unitățile mai mici. Instituțiile sunt clasificate în șase categorii, de la spitale universitare, până la ambulatorii ori cabinete de medicină școlară. Diferența de coeficienți dintre două categorii succesive trebuie să fie de cel puțin 3%”.

Creșteri substanțiale față de luna trecută sunt pentru unele funcții din Ministerul Afacerilor Externe. Un ambasador ar lua în plus aproape 2.800 de lei brut, și un viceconsul aproape 2.300 de lei.

În învățământ, indemnizația de dirigenție nu va mai fi o sumă fixă de 410 de lei brut, ci vor exista trei praguri, în funcție de numărul de elevi din clasă - de la 400 la 800 de lei.

Consilierii școlari pot primi în plus până la 5% din salariul de bază iar tutorii de an din universități până la 400 de lei pe lună brut.

În cercetare sunt scăderi importante față de proiectul de luna trecută. Majorările sunt mai mici cu 2.000 lei brut, adică peste 18%, pentru cercetătorii științifici grad 2 și. În jur de 15% pierd directorii din institute de cercetare, adică 3.000 de lei brut.

Premierul interimar a explicat că statul român nu are capacitatea să accepte toate solicitările sindicatelor, deoarece nu ne permitem să creștem anul viitor anvelopa salarială pentru bugetari cu mai mult de 12,1 miliarde de lei.

Ilie Bolojan, premierul demis: „În condițiile în care am face o creștere a salariilor în sectorul public peste posibilitățile economiei noastre, ăsta ar fi drumul sigur spre scăderea ratingului României, ceea ce ne-ar duce într-o situație în care orice guvern va veni va trebui să ia niște măsuri, care la final vor face ca salariile reale în sectorul public, dar și în cel public să fie mai mici decât cele pe care le avem astăzi”.

Liderii partidelor din fosta coaliție vor decide luni dacă vor adopta proiectul până la termenul-limită din PNRR, adică finalul lunii. Dacă nu se va întâmpla, România va pierde 770 de milioane de euro.