Orban a scris Comisiei de la Veneţia privind OUG pe Justiție. Criticile aduse lui Tudorel Toader
Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a informat, joi, Comisia de la Veneţia, printr-o scrisoare adresată preşedintelui şi secretarului general al acestui for, Gianni Buquicchio şi Thomas Markert, în legătură cu Ordonanţa care modifică legile Justiţiei.
"PNL, în calitate de iniţiator la nivelul Adunării Parlamentare al Consiliului Europei al demersurilor care au dus la sesizarea Comisiei de la Veneţia de către Comisia de Monitorizare a APCE asupra modificărilor aduse Legilor Justiţiei din România, ne considerăm îndreptăţiţi moral să vă aducem la cunoştinţă următoarele aspecte privitoare la evoluţia modificărilor legislative din ţara noastră, operate printr-o Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului 92/2018, iniţiată de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader. În primul rând, învederăm faptul că Tudorel Toader, actual ministru al Justiţiei, s-a folosit în repetate rânduri - atât domnia sa, cât şi reprezentanţii majorităţii guvernamentale - de calitatea de membru al Comisiei de la Veneţia pentru a legitima public soluţii legislative cel puţin controversate. În mod similar, şi în cazul OUG 92/2018 ministrul Justiţiei a justificat adoptarea OUG prin faptul că a avut discuţii prealabile cu reprezentanţi ai Comisiei de la Veneţia", se arată în scrisoarea transmisă joi Agerpres.
Orban explică în scrisoare că ministrul Justiţiei "a lăsat să se înţeleagă faptul că există o formă convenită a modificărilor pe care urma să le opereze în cazul legilor Justiţiei prin OUG, folosindu-se în acest mod de prestigiul Comisiei de la Veneţia pentru a acredita la nivelul opiniei publice româneşti faptul că modificările aduse nu vor afecta sistemul judiciar, ci vor implementa recomandări ale Comisiei de la Veneţia din raportul preliminar dat publicităţii în 13 iulie 2018".
Alegeri 2024
20:15
Document. Motivul pentru care George Simion a fost interzis în Ucraina. Guvernul României a publicat răspunsul Kievului
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
"Este important de menţionat faptul că, potrivit procedurii legislative din România, actele normative care vizează sistemul judiciar trebuie să beneficieze de avizul Consiliului Superior al Magistraturii, cu atât mai mult atunci când vizează chiar această instituţie. Or, adoptarea OUG 92/2018 s-a făcut înainte de a fi primit un aviz din partea CSM, fie pozitiv, fie negativ, în condiţiile în care proiectul actului normativ a fost înaintat CSM vineri, 12 octombrie, iar OUG a fost adoptată de Guvern luni, 15 octombrie. De altfel, această conduită a Guvernului, precum şi a majorităţii guvernamentale este recurentă în raport cu Consiliul Superior al Magistraturii", punctează Orban.
El a explicat că OUG 92/2018 atinge în mod real doar două dintre recomandările din Raportul preliminar al Comisiei de la Veneţia, respectiv mecanismul de pensionare anticipată a magistraţilor a cărui aplicare a fost amânată cu un an de zile şi acordarea dreptului de vot în plenul CSM a membrilor care nu fac parte din corpul magistraţilor - reprezentanţi ai societăţii civile.
"În cazul celorlalte recomandări fie nu sunt operate niciun fel de ajustări legislative, fie sunt denaturate recomandările Comisiei de la Veneţia (ex: mecanismul de numire în funcţie a procurorilor de rang înalt, înfiinţarea secţiei speciale privind anchetarea magistraţilor, revocarea membrilor CSM prin retragerea sprijinului, restricţiile privind libertatea de exprimare a magistraţilor, infirmarea soluţiilor procurorului de caz pe motive de netemeinicie). Suplimentar şi fără vreo justificare în preambulul OUG şi fără un studiu de impact, este majorată vechimea necesară pentru procurorii care activează la nivelul DNA sau al DIICOT, de la 8 ani la 10 ani. De asemenea, fără vreo explicaţie, este majorată vechimea necesară pentru a ocupa funcţii de conducere la nivelul Parchetului General, al DNA şi DIICOT, de la 10 ani la 15 ani. Concomitent, sunt instituite alte restricţii suplimentare celor menţionate, care pun sub semnul întrebării continuarea activităţii procurorilor care lucrează în prezent la nivelul DNA şi DIICOT", semnalează Orban.
Preşedintele PNL atrage atenţia că la nivelul Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii 304/2004 privind organizarea judiciară au fost adoptate norme tranzitorii contradictorii care au generat "deplină incertitudine" în privinţa statutului actualilor procurori în structurile de parchet în care activează în prezent şi că "efectul acestei situaţii riscă să fie acela de a invalida cercetări aflate în curs, în cazul în care acestea vor fi continuate".
"OUG prevede că un număr semnificativ de procurori va trebui să se retragă de la DIICOT, DNA sau Parchetul General, întrucât nu îndeplinesc noile condiţii prevăzute de lege pentru a funcţiona în cadrul acestor parchete. Totodată, Guvernul nu a identificat soluţii pentru a asigura continuitatea funcţionării acestor parchete pe perioada în care schema de personal va fi grav afectată. De asemenea, nu a fost avut în vedere nici timpul necesar predării-primirii unor dosare complexe de la procurorii care nu mai pot profesa în cadrul acestor parchete către procurorii care ar urma să le ia locul. Atragem atenţia cu privire la riscul real de blocare a activităţii judiciare la nivelul parchetelor menţionate. OUG consolidează, şi nu restrânge, autoritatea politică a Ministrului Justiţiei asupra procurorilor din România, întrucât Ministrul Justiţiei devine unicul actor extern sistemului judiciar care poate sesiza Inspecţia Judiciară şi poate declanşa acţiunea disciplinară împotriva procurorilor", se mai arată în scrisoare.
Orban susţine că, în acelaşi timp, OUG 92/2018 "ridică mari suspiciuni de neconstituţionalitate, în condiţiile în care sunt preluate reglementări care au fost recent declarate neconstituţionale de CCR (ex: detaşarea magistraţilor în funcţii de demnitate publică)".
"Însă, potrivit mecanismului constituţional din România, un singur actor instituţional poate sesiza CCR cu privire la ordonanţele de urgenţă, respectiv Avocatul Poporului, care până în prezent a refuzat nejustificat să dea curs numeroaselor solicitări de sesizare a CCR în cazul ordonanţelor de urgenţă. Această neîndeplinire a îndatoririlor de serviciu este cu atât mai gravă cu cât, conform reglementărilor în vigoare, ordonanţele de urgenţă nu pot fi supuse controlului constituţional înainte de a produce efecte juridice", menţionează preşedintele PNL în scrisoare.
El mai atrage atenţia că, printr-o Ordonanţă anterioară (OUG 90/2018), "în contradicţie cu recomandările Comisiei de la Veneţia", Guvernul a adoptat măsuri imediate pentru operaţionalizarea secţiei speciale de urmărire a infracţiunilor magistraţilor din cadrul Parchetului General şi a stabilit ca procurorul şef al secţiei va fi numit de către preşedintele CSM şi nu de către plenul CSM". Orban semnalează că şi în cazul OUG 90/2018, Guvernul a folosit pretextul respectării recomandărilor Comisiei de la Veneţia.
Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept, mai cunoscută sub numele Comisia de la Veneţia, urmează să aprobe vineri o opinie preliminară referitoare la proiectele de modificare a legilor justiţiei din România, conform agendei celei de-a 116-a sesiuni plenare ce va avea loc în zilele de 19 şi 20 octombrie la Veneţia.
