El spune că este vorba despre amendamente votate la legislația privind decarbonizarea, care, dacă vor trece și de votul final din Parlament, ar putea avea consecințe grave pentru finanțarea prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență).
„Atenție: Decizie extrem de periculoasă astăzi în Senat. Riscăm blocarea totală a PNRR și pierderea de miliarde de euro din fonduri europene,” a transmis Pîslaru, într-un mesaj publicat pe Facebook.
Ce s-a votat în Senat și de ce este considerat un risc
Fostul ministru explică faptul că amendamentele adoptate marți, 04 august, vizează Legea privind strategia pentru conservarea biodiversităţii și că, în opinia sa, acestea au „consecințe dramatice pentru România” în cazul în care vor fi adoptate și în cele două Camere.
„Vreau să explic foarte clar și transparent tuturor ce este în joc, dincolo de discursul politic de conjunctură,” spune Pîslaru.
Distincția dintre riscul deja cunoscut și pericolul nou
Potrivit lui Pîslaru, discuția publică s-a concentrat până acum pe posibile penalități legate de Jalonul 119a din Cererea de Plată nr. 6, pentru care Guvernul purta deja discuții avansate cu Comisia Europeană. El a precizat că această poziție se baza pe un studiu realizat de Transelectrica și prezentat ACER (Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei), prin care se arăta că închiderea unor capacități suplimentare de producție a energiei ar genera riscuri majore.
„Nu este vorba doar de faptul că pe Jalonul 119a din Cererea de Plată nr. 6 am risca penalități financiare. Pentru acel jalon, Guvernul era deja în discuții avansate cu Comisia Europeană pentru a explica, în baza unui studiu pregătit de Transelectrica și prezentat ACER, că există riscuri majore dacă închidem capacități adiționale de producție a energiei. Aceasta era o poziție asumată de Guvern și negociată direct cu Bruxelles-ul pentru a diminua efectele unor eventuale penalități,” a explicat Pîslaru.
Însă, potrivit ministrului demis, adevărata problemă este alta și mult mai gravă: amendamentele adoptate în Parlament ar genera ceea ce Regulamentul European numește „reversibilitate” pe Jalonul 114.
De ce este „reversibilitatea” pe Jalonul 114 considerată un pericol major
Pîslaru a detaliat de ce acest concept juridic ar putea avea efecte grave pentru România. Jalonul 114 privește legislația decarbonizării și a fost deja considerat îndeplinit de către Comisia Europeană, în cadrul Cererii de Plată nr. 2, pe baza căreia România a primit deja miliarde de euro pentru investiții.
„Jalonul 114 include legislația privind decarbonizarea și a fost deja considerat îndeplinit de Comisie pe Cererea de Plată nr. 2, pe baza căreia România a primit deja miliarde de euro pentru investiții. Modificarea retroactivă a regulilor încalcă principiul ireversibilității reformelor din Regulamentul (UE) 2021/241 (MRR),” a subliniat el.
Pîslaru a mai precizat că, în cazul în care Comisia Europeană ar constata această reversibilitate, penalitățile financiare ar fi „exponențial mai mari” decât cele estimate pentru Jalonul 119a.
Riscul blocării totale a plăților europene
Unul dintre cele mai grave efecte, potrivit lui Pîslaru, ar fi oprirea definitivă a posibilității de a mai depune noi cereri de plată către Comisia Europeană. Ministrul demis al Investițiilor Europene a atras atenția că această blocare ar afecta inclusiv Cererea de Plată nr. 5, pentru care, spune el, România avea deja toate condițiile îndeplinite și putea fi depusă imediat după publicarea noului CID (Decizia de Implementare a Consiliului).
„BLOCARE TOTALĂ: Reversibilitatea oprește definitiv depunerea de noi cereri de plată! Nu vom mai putea depune nici măcar Cererea de Plată nr. 5 – pentru care aveam deja totul îndeplinit și pe care o puteam depune imediat după publicarea noului CID. De asemenea, se blochează automat și Cererea finală de plată (nr. 6),” a avertizat Pîslaru.
Consecințe pentru economia și credibilitatea României
Potrivit lui Pîslaru, efectele unei astfel de decizii ar depăși sfera pur administrativă, afectând inclusiv percepția internațională asupra țării și, implicit, capacitatea de finanțare a unor servicii publice esențiale.
„Consecințele vor fi devastatoare: evaluări negative din partea agențiilor de rating, pierderea credibilității de țară și, cel mai grav, blocarea fondurilor pentru spitale, școli și infrastructură,” mai spune el.
Diferența dintre negocierea tehnică și schimbarea retroactivă a legii
Pîslaru a insistat asupra unei distincții pe care o consideră esențială: pe de o parte, negocierea tehnică cu Comisia Europeană pentru menținerea temporară a unor capacități energetice, iar pe de altă parte, adoptarea unor legi retroactive care anulează reforme deja plătite de Comisie.
„Este o diferență uriașă între a negocia tehnic cu Comisia menținerea temporară a unor capacități energetice și a adopta legi retroactive care anulează reforme deja plătite,” susține el.
Apel către Parlament
De asemenea, Dragoș Pîslaru face un apel către partidele parlamentare, în special către PSD, dar și către toți membrii Parlamentului, cerându-le să nu transforme aceste amendamente în lege.
„Fac un apel ferm la rațiune și responsabilitate către PSD și membrii parlamentului în general: astfel de amendamente nu trebuie să devină lege!,” a conchis fostul ministru.
În prezent, România se află sub presiunea termenelor legate de accesarea fondurilor din PNRR, iar orice decizie legislativă cu impact asupra jaloanelor asumate în fața Comisiei Europene poate influența direct ritmul și volumul finanțărilor europene primite de țară.
