Observațiile CES pe „ordonanța tăierii”. Sindicate: Acest spor este un drept fundamental consacrat prin lege
Guvernul Bolojan a decis să taie sporurile pentru condiții vătămătoare de muncă a sute de mii de bugetari.
Ordonanța austerității, cea care prevede tăieri de sporuri și înghețarea salariilor bugetarilor, a primit aviz favorabil în Consiliul Economic și Social, deși sindicatele s-au opus.
Sindicatele au dat aviz negativ, patronatele aviz favorabil, iar reprezentanții societății civile aviz favorabil cu observații.
Ordonanța austerității, care prevede limitarea sporurilor pentru condiții vătămătoare la 300 de lei, față de plafonul actual de 1.500 de lei, a fost scoasă vineri de pe ordinea de zi a Consiliului Economic și Social (CES).
Câteva dintre argumentele reprezentanților părții sindicale care au votat pentru avizarea nefavorabilă a proiectului de act normativ:
„· măsura stabilirii cuantumului sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare până la 300 lei, pentru toate categoriile de personal plătit din fonduri publice, inclusiv pe cei din familia ocupațională apărare, ordine publică și siguranță națională, într-un context geopolitic total nefavorabil, afectează negativ lucrătorii din întreaga 2 administrație. Se produce o scădere netă a veniturilor lunare pentru zeci de mii de salariați, în special acolo unde nivelul anterior al sporurilor era procentual (10–15– 25% din salariul de bază), în practică, pierderile salariale putând ajunge până la 1.200 lei/lună;
· atragem atenția că, potrivit art. 115 alin. (4)-(6) din Constituția României, Guvernul poate emite ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, iar aceste ordonanțe nu pot afecta drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, iar dreptul la muncă și la o salarizare echitabilă este garantat de art. 41 alin.(2) din Constituția României;
· modificarea regimului de salarizare a personalului contractual sau a funcționarilor publici printr-o ordonanță de urgență care afectează în mod negativ veniturile salariale, reprezintă o ingerință asupra drepturilor constituționale, fără o justificare temeinică privind urgența și fără respectarea principiului echității;
· considerăm că, reducerea sporului pentru lucrul condiții periculoase și vătămătoare afectează în mod direct:
- nivelul de trai al personalului plătit din fonduri publice;
- motivația personalului;
- calitatea serviciilor sociale furnizate beneficiarilor, cu consecințe asupra siguranței acestora;
· proiectul de act normativ introduce la art. II un prag de „1–3 zile” de concediu de odihnă suplimentar pentru lucrătorii care lucrează în condiții grele, vătămătoare sau periculoase, ceea ce reprezintă o diminuare a unui drept minim garantat prin lege, cu caracter imperativ, stabilit potrivit Legii nr. 31/1991, ceea ce limitează drepturile angajaților la refacere fizică și psihică.”
Câteva dintre argumentele reprezentanților fundațiilor și asociațiilor neguvernamentale ale societății civile au votat pentru avizarea favorabilă a proiectului de act normativ:
- este firesc să susținem controlul cheltuielilor publice și eliminarea inechităților salariale, mai ales într-un sistem bugetar care trebuie să fie sustenabil și echitabil, însă problema majoră este lipsa unei analize reale și transparente a impactului acestor măsuri asupra sectoarelor esențiale, cum ar fi sănătatea, educația, siguranța publică;
- măsura reducerii cuantumului sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare trebuie făcută diferențiat, în funcție de:
- riscul efectiv al muncii;
- condițiile reale de desfășurare a activității;
- importanța strategică a postului;
· lege organică, cum este Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, are o poziție superioară în ierarhia actelor normative și, în general, poate fi modificată doar de o altă lege organică.
- cu motivarea implementării unor masuri care sa protejeze salariații fără a afecta negativ nicio persoană, propunem echilibru, transparență și compensare inteligentă. Soluții practice:
1. Audit real și diferențiat al sporurilor
▪ Ce trebuie făcut: Identificarea sporurilor justificate (ex: condiții periculoase, ture de noapte etc.) vs. cele acordate automat, fără legătură directă cu munca efectivă.
▪ Exemplu: Un spor de „izolare” într-un birou dintr-un oraș mare nu se justifică. În schimb, sporul pentru un medic ATI sau un asistent de gardă da.
2. Comasarea sau plafonarea inteligentă
▪ Ce trebuie făcut: În loc de tăieri bruște, sporurile pot fi plafonate ca procent maxim din salariul de bază sau comasate într-un spor unic compensatoriu.
▪ Beneficii: Simplifică sistemul și păstrează o parte din venituri pentru angajat.
▪ Exemplu: În loc de 4 sporuri mici (toxicitate, stres, lucru în picioare, risc), se acordă un spor unic de condiții speciale, plafonat la 15% din salariul de bază.
3. Compensare prin creșterea salariului de bază 10
▪ Ce trebuie făcut: Dacă unele sporuri sunt eliminate, salariile de bază pot fi ajustate ușor în sus, pentru a nu reduce venitul total.
▪ Beneficiu: Crește transparența și echitatea între angajați din posturi similare.
▪ Exemplu: Dacă un asistent pierde un spor de 400 lei/lună, salariul de bază poate fi crescut cu 200 lei, reducând impactul negativ.
4. Dialog social și evaluare sectorială
▪ Ce trebuie făcut: Consultarea sindicatelor, asociațiilor profesionale și experților pentru a evita tăieri haotice.
▪ Exemplu: Ce se justifică în sănătate (ex. spor ATI) poate fi eliminat în administrația locală fără același impact.
5. Legare de performanță, nu de post
▪ Ce trebuie făcut: Sporurile pot fi transformate (parțial) în prime de performanță, bazate pe indicatori clari.
▪ Atenție: Trebuie evitată subiectivitatea – criteriile trebuie să fie transparente și măsurabile.
În concluzie: reducerea sporurilor salariale se poate face fără a afecta grav angajații, dacă:
· se elimină doar ce este nejustificat.
· se compensează parțial prin salariul de bază.
· se aplică gradual și cu consultare.
· se mențin stimulentele pentru muncă reală și performanță.”
