Noi modificări la legea salarizării. Ce s-a schimbat în ultima variantă - surse

În același timp, comparația celor două forme ale proiectului arată că nu este prevăzută o majorare generală a salariilor de bază ale bugetarilor doar prin intrarea în vigoare a noii legi.

LEGEA POATE FI CITITĂ AICI:

Plafonul de 20% pentru sporuri este păstrat

În ambele variante ale proiectului este menținut principiul potrivit căruia suma sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și a celorlalte elemente salariale acordate în cadrul unei familii ocupaționale trebuie să se încadreze în plafonul stabilit de lege.

În noua formă apare însă o precizare suplimentară: plafonul de 20% este raportat și pe surse de finanțare, potrivit documentului obținut de Știrile Pro TV.

Modificarea este importantă mai ales pentru instituțiile care au mai multe surse de finanțare, pentru că noua formulare clarifică modul în care sunt urmărite și calculate cheltuielile cu aceste drepturi salariale.

Mai mult, în cazul sistemului public de sănătate, noua formă precizează că, sporul „se calculează la nivelul ordonatorului principal de credite, indiferent de sursa de finanțare. Fondurile necesare pentru plata sporurilor care depășesc 20% la nivel de sursă de finanțare, se asigură prin transferuri din bugetul ordonatorului principal de credite”.

Alte schimbări în sănătate

O altă modificare vizează modul în care sunt finanțate creșterile salariale din unitățile sanitare publice.

Proiectul prevede că, pentru personalul din unitățile sanitare publice aflate în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate, influențele financiare rezultate din creșterile salariale sunt asigurate prin transferuri din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.

Pentru personalul din anumite categorii ale sistemului sanitar este menținută și prevederea potrivit căreia, în perioada în care finanțarea cheltuielilor salariale se face prin acest mecanism, sunt asigurate nivelurile minime ale sporurilor prevăzute de lege.

O derogare pentru premiile de performanță în 2027 și 2028

O modificare care poate avea un impact direct asupra veniturilor unor angajați este cea referitoare la premiile de performanță.

Noua formă a proiectului prevede că sumele acordate pentru acest drept salarial sunt luate în calcul la stabilirea plafonului, pe surse de finanțare. Există însă o excepție pentru anii 2027 și 2028.

În această perioadă, totalul sumelor rezultate din acordarea premiilor de performanță poate depăși plafonul stabilit pe surse de finanțare.

Este, practic, o derogare temporară care permite o flexibilitate mai mare în acordarea acestor premii în primii doi ani de aplicare a mecanismului.

Proiectul stabilește însă și condiții pentru acordarea premiilor. Personalul care primește un astfel de premiu nu este inclus în calculul numărului maxim de posturi prevăzut de lege și nu poate primi, pentru aceeași perioadă, un alt premiu de performanță.

Partidele s-ar fi înțeles

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, susține că a ajuns la un acord cu ministerele în privința proiectului legii salarizării și că are deja o formă a actului normativ, a confirmat el pentru Știrile Pro TV.

Declarația este însă contestată de PSD, care afirmă că discuțiile nu sunt încheiate și că sindicatele și Ministerul Educației nu sunt de acord cu forma actuală a proiectului. În acest moment, la Parlament nu este înregistrat niciun proiect de lege privind salarizarea, au au declarat surse PSD pentru Știrile Pro TV.

Federaţiile sindicale din educaţie au respins miercuri ultima variantă a proiectului Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, propusă de Guvernul interimar, şi consideră că întreaga anexă privitoare la învăţământ demonstrează "desconsiderarea" personalului din acest domeniu.

770 de milioane de euro din jalonul PNRR

Amintim că miza acestei reforme sunt cele 770 de milioane de euro din jalonul PNRR, iar șansele ca statul să dea cu piciorul acestei sume sunt tot mai mari.

Termenul-limită pentru ca România să bifeze jalonul este 31 august, ceea ce înseamnă că proiectul trebuie nu doar adoptat de Parlament, ci și promulgat de președinte până atunci. Între timp, fiecare dintre partide își apără propriile priorități, iar sindicatele sunt cele care deja contestă proiectul în forma discutată până acum.

Pîslaru mai susține că actuala variantă a proiectului de lege este compatibilă cu cerințele europene, iar eventualele discuții rămase de purtat cu instituțiile europene nu sunt complicate.

„În acest moment, versiunea pe care partidele o au pe masă, cu niște discuții care nu sunt foarte complicate cu Comisia Europeană, îndeplinește jalonul. Deci nu este o problemă legată de asigurarea compatibilității cu jalonul din PNRR. Discutăm de un proiect care are sub 12 miliarde de lei și care într-adevăr poate fi ușor compatibilizat cu ultimele cerințe ale Comisiei Europene”, a mai precizat ministrul.