„Pentru că am primit întrebări cât va fi valoarea de referinţă, valoarea de referinţă ca să ne încadrăm într-o anvelopă de 8 miliarde de lei este 4.100. Valoarea aceasta de referinţă este un lucru foarte important, este elementul care va asigura predictibilitatea de creşteri salariale în viitor. Această valoare de referinţă va creşte ca urmare a două lucruri care se pot întâmpla. Primul lucru este legat de a creşte rapid. Deci, dacă ţara creşte ca PIB nominal, atunci evident că există spaţiu să creşti salariile în sectorul public. Atenţie, există o condiţionare că dacă-ţi creşte PIB-ul cu să zicem, 6%, trebuie să-ţi crească şi salariile cu 6%, dar condiţionarea este în sens invers. Dacă nu ai o creştere de PIB cu 6%, nu are cum să-ţi crească salariul cu mai mult de 6%”, explică ministrul.
Explicațiile ministrului vin și în contextul în care, față de prima variantă a legii salarizării care a ajuns în spațiul public, varianta prezentată de Dragoș Pîslaru include o scădere a valorii de referință. Astfel, salariile ar urma să fie calculate pornind de la o nouă valoare de referință: 4.100 de lei, asta ce, inițial, aceasta era de 4.325.
Al doilea mecanism de creștere a valorii de referință este legat de reforma administrativă și reducerea numărului de angajați din sectorul public. El pornește de la ideea că statul are aproximativ 1,2 milioane de angajați și susține că, dacă aparatul public devine mai eficient și funcționează cu mai puțini oameni, atunci economiile rezultate pot fi folosite pentru salarii mai mari pentru cei rămași în sistem.
„Al doilea lucru care este şi în acelaşi timp reflectă principiul invers: dacă ţara merge mai bine, lumea ar trebui să simte în buzunare că merge mai bine, nu doar în sectorul public, cât şi in sectorul privat. Cel de-al doilea lucru care mi se pare important este că, având în vedere faptul că plecăm de la un număr de personal de circa 1,2 milioane, o reducere a personalului prin reforma administrativă care să reducă până la urmă costul de personal total îţi permite să creşti valoarea de referinţă. Vreau să fim foarte expliciţi: există posibilitatea, dacă există o creştere de productivitate, să poţi să faci poate mai multe lucruri cu mai puţini oameni şi asta înseamnă că trebuie să-i remunerezi mai bine”, a subliniat el.
Dragoș Pislaru: Legea e de interes și pentru sectorul privat
Şeful de la Muncă a susţinut că această lege nu se adresează doar celor 1,2 milioane de angajaţi în administraţia publică, ci îi interesează şi pe lucrătorii din sistemul privat.
„Este o lege care, bineînţeles, interesează pe toată lumea, inclusiv pe cei din sectorul privat, care nu înţeleg de ce, de exemplu, vom avea o creştere în sectorul public şi dumnealor până la urmă nu au nicio creştere, pentru că activitatea dumnealor depinde de performanţa companiei. V-am spus că am adus elementele acelea de bonificare a performanţei şi v-am spus şi faptul că introducem această legătură cu creşterea economică. Dar este foarte important să înţelegem cum au crescut în timp aceste lucruri în ultimii ani (...) şi există sentimentul în sectorul privat că sectorul public câştigă mai mult decât ei. Iată, datele statistice susţin acest lucru şi atunci trebuie să fim atenţi în această ţară să nu creăm o divizare între categorii şi să avem o chestiune care este echitabilă pentru toată populaţia, nu numai în interiorul zonei publice”, a arătat Pîslaru.
În opinia acestuia, vestea bună pentru sectorul bugetar este că acum va exista o predictibilitate cu cât ar putea să crească salariul, în funcţie de valoarea de referinţă.
„România are această curbă care se bazează pe creşterea economică şi vestea pentru toţi cei din administraţia publică este că în sfârşit ai o predictibilitate. Deci, ai o predictibilitate cu cât anume ar putea să crească valoarea de referinţă şi implicit salariul pe care îl ai. Astăzi suntem cu propunerea pentru 2027 să plecăm de la 4.100. Această valoare ajunge la 4.793 până în 2031 şi vedem, avem o creştere pe care o asumăm an de an. Lucrurile acestea se întâmplă pentru că mizăm pe o restartare a creşterii economice şi vedem şi ca urmare a faptului că ai creştere economică, deci PIB-ul îţi creşte, se diminuează valoarea pe care tu o ai ca platformă salarială în PIB. Deci, e posibil să reconciliezi atât ideea de creştere a anvelopei salariale, cât şi ideea de spaţiu fiscal sau procent din PIB. Şi asta să ştiţi că este agreat cu Comisia Europeană, este angajamentul pe care România îl are şi, de altfel, evident că inclusiv suma de 770 de milioane de euro ca jalon din PNRR, ca reformă critică pe care trebuie să o facem şi pe care o evităm ca penalizare sau mai bine zis putem investi această sumă în lucrurile pe care le avem acum în plan rămâne în picioare", a adăugat ministrul interimar.
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale a publicat luni în dezbatere publică proiectul Legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice, respectiv grilele de salarizare şi calendarul de implementare. Proiectul urmează să fie înaintat Parlamentului pentru iniţierea procesului legislativ.
