Ministrul Justiției, despre evaluarea procurorului general: ”Nu este o formă de presiune”
Ministrul Justiţiei Tudorel Toader a declarat marţi că nu se susţine afirmaţia potrivit căreia evaluarea procurorului general Augustin Lazăr constituie o formă de presiune în contextul dosarelor privind evenimentele din 10 august sau dosarul Revoluţiei.
Declarațiile susținute de ministrul Justiției:
- Decizia de evaluare a procurorului general nu a fost luată exclusiv pe baza unor circumstanțe sau împrejurări recente
- Cu ceva timp în urmă spuneam că vine o vreme când fiecare dintre noi trebuie să fie evaluat în legătură cu activitatea pe care o desfășoară
- În mod rezonabil nu se susține afirmația potrivit căreia evaluarea procurorului general poate fi considerată o formă de presiune exercitată în legătură cu soluționarea unor dosare, referitoare la protestul din 10 august, respectiv la dosarul Revoluției, în condițiile în care acest dosare trenează de foarte multe timp
- O atare evaluare devine imposibil de realizat deoarece permanent se află și se vor afla spre soluționare dosare cu rezonanță socială
- La începutul lui 2017, procurorul general se arăta indignat susținând că nu mai există niciun protocol
- Procurorul făcea declarații în condițiile în care în 2016 tocmai semnase un protocol. Pe data de 19 martie 2018 i-a solicitat să demareze procedura de desecretizare a protocolului din 2009, de care aveam cunoștință. A doua zi am primit respectivul protocol mai puțin ultimele două pagini.
- Tot pe 20 martie am primit la MJ protocolul privind organizarea cooperării dintre SRI și PICCJ, cu caracter secret. Ca ministru al Justiției nu aveam voie să-l fac public, să fac referiri la coninutul acestuia și nu aveam competența să demarez vreo procedură de desecretizare. Respectivul protocol a fost trimis și la CSM și și-au pus aceeași problemă: de ce ni l-au trimis?
- Faptul trimiterii respectivului protocol la MJ și CSM nu absolvă sub nicio formă pe semnatarii acestuia. Ni l-a trimis spre informare, la ce și pentru ce? Cu atât mai mult cu cât protocolul din 2009 fusese desecretizat.
- În articolul final se prevede textual că la data întrării în vigoare se abrogă protocolul din 2009. Abrogarea se referă doar la actele normative. Dacă semnatarii au înțeles să scrie că se abrogă, în acceptiunea lor aveau valențe de acte normative.
- Reprezintă o profundă sfidare la adresa statutului de drept si a cetățenilor faptul că în 2018 este desecretizat un protocol din 2009, care fusese abrogat în 2016 fără a se face vreo referire la acesta.
- Într-un stat de drept, protocoalele sunt ceva nefiresc. Avem Constituţie, avem o bogată jurisprudenţă constituţională, avem norme juridice de natură să permită o bună interpretare a legii.
- Legalitatea protocoalelor poate fi stabilită doar de instanța de contencios-administrativ
- Vă exprim o nedumerire personală pe care mă voi strădui să o clarific: a vorbit și dânsul și eu de protocolul din decembrie 2016, înregistrat pe data de 8 decembrie 2016, numai că în aceeași dată, la PICCJ apar două protocoale în aceeași zi, sub numere diferite, cu continuturi diferite. În corespondența oficială se face referire la protocolul din data de, fără precizarea că sunt două protocoale
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!
Etichete: augustin lazar, ministrul justitiei, procurorul general, protocoale, SRI, tudorel toader,
.webp)
