Ministrul de Externe, despre bugetul propus de Comisia Europeană: O provocare pentru România

„În ce priveşte anunţul făcut de Ursula von der Leyen şi schimbările care au apărut în felul în care este structurat bugetul, vedem în faţă o provocare pentru România, pentru că această nouă abordare care leagă alocările financiare de îndeplinirea unor obiective, leagă asta de rezultate şi de reforme, sigur, este o abordare constructivă principial. Este însă o abordare complicată, în momentul în care ne uităm la experienţa României de a fi pierdut miliarde, pentru că nu a reuşit întotdeauna să susţină ritmul de reformă şi rezultate impus de acest tip de alocare financiară", a explicat ea, pentru RFI.

România nu se opune alocării bazate pe rezultate

România nu se opune alocării bazate pe rezultate, dar există domenii în care este importantă păstrarea predictibilităţii unor finanţări, conform ministrului.

„Asta nu înseamnă că ne opunem alocării financiare bazate pe rezultate, dar că trebuie să fim realişti cu faptul că avem nevoie de nişte domenii unde să putem să împingem înainte un mesaj care ţine de păstrarea predictibilităţii unor finanţări. De exemplu, în agricultură. În agricultură, o veste care nu este deloc îmbucurătoare pentru noi este că s-a diminuat bugetul total alocat şi asta este ceva ce trebuie să discutăm în perioada următoare. Nu e vorba de bugetul direct alocat României, nu am ajuns la această etapă. Vorbim de bugetul total", a indicat ministrul de Externe.

Citește și

Guvernul a stabilit primele 17 companii care intră în procesul de reformă. Care sunt firmele

Oana Ţoiu a menţionat că ţara noastră susţine elementele de integrare socială care vor fi avute în vedere atunci când se vor aloca finanţările, precum şi existenţa unui fond dedicat domeniului social.

„Un lucru îmbucurător pe care noi îl susţinem, legat de modificări, este că acum vedem, de exemplu, pe liniile financiare de alocare componenta transversală socială. Asta înseamnă că pe aproape fiecare domeniu, în momentul în care se alocă o finanţare, trebuie să se ţină cont şi de partea de integrare socială. De ce este asta foarte important pentru România? Pentru că noi, în continuare, şi acasă, şi în diaspora, trebuie să ne asigurăm că avem o bună integrare pe piaţa forţei de muncă a tuturor categoriilor şi atunci contează dacă într-un proiect dedicat energiei, un proiect comercial sau unul care ţine de infrastructură există întotdeauna şi nevoia aceasta de a asigura o componentă de integrare", a transmis Ţoiu.

Propunerea UE va intra într-o etapă de negocieri

Ea a precizat că propunerea de buget al UE pentru perioada 2028 - 2034 va intra într-o etapă de negocieri. O echipă a MAE se va afla vineri la Bruxelles pentru a discuta pe marginea acestui subiect.

Totodată, Oana Ţoiu a susţinut punctul de vedere al europarlamentarilor, conform căruia PE trebuie implicat mai mult în ceea ce priveşte bugetul multianual al UE.

„Noi susţinem poziţia Parlamentului European care cere o implicare mai mare a lor, ca fiind singurii aleşi direct de cetăţeni. Europarlamentarii noştri fac o echipă bună, chiar şi între partide, atunci când vorbim de interesul naţional. Noi am avut o întâlnire împreună cu preşedintele Nicuşor Dan cu toată echipa de europarlamentari, ca să ne asigurăm că avem o voce unitară şi un interes naţional reprezentat prin ei acolo. Nu doar că au fost deschişi, dar acesta este modul lor de lucru pe subiectele importante pentru România şi este ceva ce noi apreciem", a spus ministrul.

România ar putea primi 60 de miliarde din bugetul UE

Comisia spune că niciun stat nu va primi mai puțin decât în bugetul actual. România are acum alocate 46 de miliarde de euro, iar, potrivit unor surse politice, propunerea este să primească 60 de miliarde, locul cinci ca alocare în noul buget UE.

Se introduce și o țintă socială: 14% din buget va merge către cheltuieli sociale. Comisia vrea să crească și bugetul pentru Erasmus Plus.

 „Am majorat bugetul cu 50%, astfel că acesta crește de la 27 de miliarde la aproximativ 41 de miliarde de euro. Este o veste excelentă. Programul are două componente. Una este, desigur, cea mai cunoscută – mobilitatea educațională, adică mobilitățile de învățare, destinate studenților, profesorilor, elevilor, sportivilor. Este un program dedicat în sine tineretului, dar include și o componentă de dezvoltare a capacităților.”, spune Roxana Mînzatu, comisar european.

Articol recomandat de sport.ro

Reacția americanilor când au văzut că pot da peste România la CM 2026