Membrii Guvernului nu se înțeleg asupra PNRR. Ce se întâmplă cu cele 30 de miliarde de euro pentru România

×
Codul embed a fost copiat

Au apărut noi critici în interiorul Guvernului. Acum este vizat ministrul Fondurilor Europene, despre care liberalii susțin că nu s-ar fi consultat suficient cu colegii pentru Planul Național de Redresare și Reziliență.

 

Vorbim despre un document important, care ar putea aduce României fonduri europene pentru investiții de 30 de miliarde de euro.

Țara noastră a primit deja observații dure de la Comisia Europeană pentru propunerile trimise, așa că președintele Klaus Iohannis i-a convocat la Cotroceni pe liderii Coaliției.

Proiectul va fi trimis la Bruxelles până la 31 mai, cu o lună mai târziu decât termenul agreat inițial.

Citește și
Prima agenţie europeană cu sediul în România. Centrul Cyber al UE va fi în Bucureşti
Ghinea: Am primit 100 de pagini de feedback de la Comisia Europeană, pe PNRR
Hoțul român care a furat produse de 60.000 de lire sterline din mai multe magazine din UK

Cristian Ghinea, ministrul Fondurilor Europene: "Să spunem că au fost unii foarte viteji în a propune chestiuni şi, când a fost vorba de partea tehnică dea scrie efectiv, au dispărut din peisaj".

Alături de liderii Coaliției, ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, a mers la Cotroceni cu un raport detaliat despre discuțiile pe care le-a avut până acum cu Comisia Europeană.

Asta după ce Bruxelles-ul și-a exprimat dezacordul pentru mai multe inițiative trasate de oficialii români.

 

CE nu vrea să investească în irigații

 

Unul dintre subiectele cu probleme ar fi irigațiile. Comisia Europeană nu ar vrea să acorde finanțare pentru investițiile în sistemele românești, considerate depășite.

Adrian Oros, ministrul Agriculturii: ”Avem zone extinse în țară unde deșertul este o realitate, nu mai este o amenințare. Și de aceea avem acest plan, care trebuie să fie un plan de țară și trebuie să fie susținut de tot Guvernul''.

Ludovic Orban: ”Problema este să convingem Comisia Europeană că aceste proiecte tehnice care le utilizăm nu afectează mediul, ba chiar sunt necesare pentru siguranță alimentară”.

Comisia Europeană consideră că România cere prea mulți bani și pentru infrastructura rutieră. Romania ar vrea pentru drumuri și autostrăzi 4,5 miliarde de euro, dar cei de la Bruxelles încă analizează această idee.

Radu Almășan, specialist în fonduri europene: ”Problema este că economia românească are nevoie acum, în momentul ăsta, de bani. Cu cât guvernanții noștri greșesc mai mult pe tehnic, cu atât avem mai mari șanse ca acesta să fie din nou respins, amânat și din nou să intrăm în negocieri cu ei''.

Țara noastră ar trebui să trimită oficial Comisiei Planul Național de Redresare și Reziliență, documentul prin care susține proiecte de investiții de peste 40 de miliarde de euro.

 

Am trimis 1.000 de pagini de propuneri la Comisia Europeană și am primit înapoi 100 de pagini de observații

 

Alocarea României ar fi însă de 30 de miliarde de euro. O șansă unică, spun specialiștii, pentru revenirea după pandemie și pentru creșterea economică din următorii ani.

Dan Luca, Euroactiv: ”După aderarea României din 2007 la UE, e a doua aderare sau un proiect fundamental și de aceea este acest plan de redresare, pentru a anticipa o criză majoră. Acest plan de 30 de miliarde de euro va lua ani de zile să fie implementat. Haideți să anticipam - noi vom fi din nou deficitari”.

România a trimis Comisiei 1.000 de pagini de propuneri și a primit înapoi de la Bruxelles 100 de pagini de observații. Banii din planul de redresare ar trebui să fie atrași până la finalul lui 2023.

 

 

Articol recomandat de sport.ro
Postecoglou a descris într-un cuvânt prestația lui Radu Drăgușin din Manchester City - Tottenham 0-4
Postecoglou a descris într-un cuvânt prestația lui Radu Drăgușin din Manchester City - Tottenham 0-4
Citește și...
Ciolacu: Am să propun grevă parlamentară, dacă PNRR nu va fi prezentat în Parlament
Ciolacu: Am să propun grevă parlamentară, dacă PNRR nu va fi prezentat în Parlament

Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat, joi, că va propune colegilor din partid declanşarea unei greve parlamentare, dacă Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) nu va fi prezentat în Parlament.

Ghinea: Am primit 100 de pagini de feedback de la Comisia Europeană, pe PNRR
Ghinea: Am primit 100 de pagini de feedback de la Comisia Europeană, pe PNRR

Comisia Europeană a trimis, numai săptămâna aceasta, 100 de pagini de feedback pe Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Guvernul dezbate din nou Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. De ce este atât de important
Guvernul dezbate din nou Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. De ce este atât de important

Guvernul dezbate miercuri, în a doua lectură, elaborarea Planului naţional de relansare şi rezilienţă (PNRR), necesar pentru accesarea fondurilor europene.

Recomandări
LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2024, turul 1 - prezență, declarații. MAI: Nu au fost înregistrate incidente grave
LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2024, turul 1 - prezență, declarații. MAI: Nu au fost înregistrate incidente grave

Alegeri prezidențiale 2024. Românii sunt așteptați astăzi la urne pentru a-și alege președintele. 13 candidați sunt în cursa electorală. La ora 7:00 dimineața, secțiile de votare s-au deschis în toată țara și se vor închide la 21:00.

Marcel Ciolacu: „Am votat pentru o Românie cu o voce puternică în lume, al cărei președinte să muncească pentru țară”
Marcel Ciolacu: „Am votat pentru o Românie cu o voce puternică în lume, al cărei președinte să muncească pentru țară”

Premierul Marcel Ciolacu a afirmat că a votat pentru o Românie cu o voce puternică în lume, pentru stabilitate și echilibru.

LIVE TEXT | Alegeri prezidențiale 2024 - prezența la vot în timp real. Aproape 3 milioane de români au votat
LIVE TEXT | Alegeri prezidențiale 2024 - prezența la vot în timp real. Aproape 3 milioane de români au votat

Alegeri prezidențiale 2024, primul tur. Secțiile de votare din România s-au deschis la ora 07:00 dimineața, iar românii sunt așteptați să-și exercite dreptul constituțional de vot într-un scrutin care va decide viitorul șefului statului.