Orban: Vrem să ajungem la 15.000 de teste pe zi. România nu a fost pregătită pentru epidemie

Sinteza declarațiilor susținute de Ludovic Orban:

- România nu a fost pregătită pentru acest pericol. Nu am avut stocuri strategice de echipamente și medicamente. Nici spitalele și nici DSP-urile nu au fost pregătite pentru o astfel de provocare.

- Am avut o abordare preventivă și am luat măsuri cu mult înaintea altor țări, încă de la izbucnirea epidemiei în China, deși măsurile au suscitat critici. Toate aceste măsuri au condus la un rezultat eficient în această bătălie pe care am dus-o cu epidemia.

- Primul caz de român diagnosticat pozitiv a fost la 26 februarie. Atunci în Spania erau doi oameni confirmați. Acum, în Spania sunt peste 247.000 de cazuri, iar în România avem 13.512. Sunt mulți indicatori prin care se poate măsura gradul de răspândire, unul dintre ele e numărul persoanelor de la ATI, niciodată în România nu a fost depășit numărul de 200. Un alt indicator este numărul deceselor, România are 4,1 decese la 1.000 de locuitori.

Citește și

Prima reacție a premierului Ungariei după declarația lui Iohannis privind Ardealul: "Vom ridica mănuşa aruncată"

Trucul prin care s-a câștigat marele premiu de peste 9 milioane de euro la 6 din 49. Biletul a costat 4.413 lei

- Sunt în funcțiune 60 de centre de testare, capacitatea României este de aproape 11.000 de teste zilnice. De asemenea, sunt în curs de acreditare alte 17 centre. Vrem să creștem capacitatea de testare cu aparate PCR la 15.000 de teste zilnic.

- Evaluarea de risc epidemiologic este făcută de specialiști și stă la baza deciziilor privind restricțiile. Pentru fiecare ridicare de restricții vom aștepta 15 zile să vedem efectele, să vedem în ce măsură afectează răspândirea virusului.

- Orice fel de ridicare a restricțiilor trebuie să fie însoțită de reguli elaborate de Institutul de Sănătate Publică. Vom impune reguli atât pentru transportul public, cât și pentru activitatea în birouri și în instituțiile publice.

- Am acordat o atenție deosebită economiei. Am permis toate activitățile economice necesare, a căror restricție ar fi putut să ne afecteze grav.

- Printre principalale măsuri economice adoptate se numără programul IMM invest. Numărul companiilor care au aplicat a depășit 50.000. Nu toate vor beneficia, pentru că decizia finală este luată de bancă.

- O altă măsură a fost suspendarea plății ratelor la bănci. Peste 200.000 de persoane fizice și juridice au cerut suspendarea ratelor, aproape 40.000 de persoane beneficiau de acestă măsură, potrivit datelor primite la 30 aprilie.

- La acest moment evaluăm resursele financiare pe care le putem accesa în perioada următoare: resurse din bugetul de stat, din fonduri UE, din credite care pot fi luate din sistemul bancar din România, de pe piața internațională.

- Ne gândim să emitem obligațiuni în care să implicăm oamenii, de genul "Români pentru români".

- Față de previziunile unor analiști privind căderea economică a României, lucrurile stau mai bine decât ne așteptam.

- Am pornit de la zero în privința producției de echipamente. Acum, există 23 de companii autorizate să producă măști, majoritatea produc măști chirurgicale. Avem mare nevoie, pentru că din 15 mai va fi obligatorie purtarea de măști.

- 60 de companii au fost autorizate să producă combinezoane și în jur de 100 de companii sunt autorizate să producă biocide.

- După modelul IMM Invest, vom adopta un act normativ prin care să susținem companiile mari. Sunt foarte multe companii care și-au suspendat activitatea, precum Dacia sau Ford, dar care și-au reluat acum producția.

- Vrem ca 6% din PIB să fie distribuit pentru investiții publice, în următorii doi ani.

- Vom genera mai multe tipuri de măsuri active pentru susținerea angajaților. Vom trece de la șomaj tehnic la o măsură activă, pentru orice persoană reangajată vom participa la susținerea plății salariului cu un procent între 35-41,5%.

- După data de 15 mai vor fi deschise hotelurile, dar nu şi restaurantele, având în vedere că acestea din urmă prezintă un mare risc epidemiologic.

- Din data de 23 februarie, s-au întors în ţară 1.279.000 de cetăţeni români.

Guvernul României a postat pe site-ul instituției un raport al activității desfășurate pe perioada stării de urgență, instituită de Președintele României, care este disponibil AICI.

Trecerea la starea de alertă

Președintele Klaus Iohannis a declarat, luni, că starea de urgență nu va fi prelungită după data de 14 mai, însă începând din 15 mai vom intra într-o stare de alertă.

"Starea de urgenţă nu va fi prelungită, nu voi emite un nou decret pentru a prelungi starea de urgenţă şi în acest fel data de 14 mai este ultima zi în care mai avem stare de urgenţă. Începând din 15 mai, pentru a ţine epidemia sub control, vom intra într-o aşa numită stare de alertă, (...) care este prevăzută de legislaţia specifică ce clarifică cum se acţionează în situaţia unei epidemii şi noi clar suntem, din păcate, într-o epidemie de COVID-19", a spus şeful statului, într-o declaraţie susţinută la Palatul Cotroceni.

Ce presupune relaxarea restricțiilor

Relaxarea măsurilor după ieşirea din starea de urgenţă va fi făcută "pas cu pas", la intervale de aproximativ două săptămâni, a declarat, luni, preşedintele Klaus Iohannis.

"Mulţi mă întreabă şi se întreabă: 'Bun, şi ce se întâmplă mai departe?' Şi vreau să spun din capul locului că aşa-numita relaxare se va face pas cu pas, un astfel de pas fiind de regulă cam de două săptămâni. Deci unele măsuri le vom lua începând din 15 mai, dar următorul calup de măsuri de relaxare va veni probabil la începutul lui iunie, pe urmă la mijlocul lui iunie şi aşa mai departe", a explicat Klaus Iohannis, într-o declaraţie susţinută la Palatul Cotroceni.

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl