Ședință solemnă din Parlament, consacrată celebrării Zilei Naționale a României


Ultimul update: Luni 02 Decembrie 2019 16:07
Data publicarii: Luni 02 Decembrie 2019 13:13
Categorie: Stiri Politice

Camera Deputaţilor şi Senatul s-au reunit, luni, în şedinţă solemnă comună, pentru celebrarea Zilei Naţionale.

 Au susținut alocuţiuni preşedintele Klaus Iohannis, şefii celor două Camere ale Parlamentului, Teodor Meleşcanu şi Marcel Ciolacu, premierul Ludovic Orban, precum şi reprezentanţi ai grupurilor parlamentare.

Printre invitaţii la eveniment s-au numărat: foşti şefi de stat, Custodele Coroanei, Margareta, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, arhiepiscopii Bisericilor romano-catolice şi greco-catolice, preşedinţii Curţii Constituţionale, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Academiei Române, Curţii de Conturi, Consiliului legislativ.

Au fost invitaţi să ia parte la şedinţa solemnă şi guvernatorul Băncii Naţionale a României, Avocatul Poporului, primarul general al Capitalei, directorii SRI, SIE, SPP şi STS, membri ai Guvernului.

Iohannis: Marea Unire a deschis calea reformelor, modernizării şi dezvoltării

 

Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 a deschis calea reformelor, modernizării şi dezvoltării, care a fost însă curmată brusc de cel de-al Doilea Război Mondial şi de instalarea dictaturilor, a declarat preşedintele Klaus Iohannis în plenul Parlamentului, la şedinţa solemnă dedicată Zilei Naţionale.

"La 30 de ani de la căderea comunismului şi recucerirea libertăţii noastre, celebrăm Ziua Naţională cu gândul la generaţiile care au făcut posibilă România democratică şi europeană de astăzi. Marea Unire de la 1918 a reprezentat expresia efortului colectiv al unei naţiuni de a transforma în realitate visul întregirii. Eroismul soldaţilor români, viziunea familiei regale, iscusinţa oamenilor politici, implicarea decisivă a elitelor vremii, hotărârea minorităţilor naţionale, dar, mai ales, contribuţia românilor simpli au condus la îndeplinirea obiectivului unirii.

Marea Unire a deschis calea reformelor, modernizării şi dezvoltării, care a fost însă curmată brusc de cel de-al Doilea Război Mondial şi de instalarea dictaturilor. Artizanii Unirii au sfârşit în închisorile comuniste, tocmai pentru că au refuzat să-şi renege credinţa în România liberă, independentă şi suverană. Aducem, aşadar, astăzi un cuvenit şi pios omagiu tuturor înaintaşilor care s-au jertfit pentru propăşirea naţiunii române, sporind cu fiecare generaţie prin trudă şi sânge această lucrare de glorie, astfel încât noi şi copiii noştri să putem privi înainte cu deplină încredere în viitor", a subliniat şeful statului.

Discursul Președintelui României, Klaus Iohannis, susținut în cadrul ședinței solemne comune a Senatului și Camerei Deputaților consacrată celebrării Zilei Naționale a României:


La 30 de ani de la căderea comunismului și recucerirea libertății noastre, celebrăm Ziua Națională cu gândul la generațiile care au făcut posibilă România democratică și europeană de astăzi.

Marea Unire de la 1918 a reprezentat expresia efortului colectiv al unei națiuni de a transforma în realitate visul întregirii.

Eroismul soldaților români, viziunea Familiei Regale, iscusința oamenilor politici, implicarea decisivă a elitelor vremii, hotărârea minorităților naționale, dar mai ales contribuția românilor simpli au condus la îndeplinirea obiectivului Unirii.

În zbuciumatul secol trecut, Marea Unire a deschis calea reformelor, modernizării și dezvoltării, care a fost însă curmată brusc de cel de-al Doilea Război Mondial și de instalarea dictaturilor. Artizanii Unirii au sfârșit în închisorile comuniste tocmai pentru că au refuzat să-și renege credința în România liberă, independentă și suverană.

Aducem, așadar, astăzi un cuvenit și pios omagiu tuturor înaintașilor care s-au jertfit pentru propășirea națiunii române, sporind, cu fiecare generație, prin trudă și sânge, această lucrare de glorie, astfel încât noi și copiii noștri să putem privi înainte cu deplină încredere în viitor.

Apărând principiile de căpătâi ale națiunii noastre europene, mulți români au pierit în războaie ori în negura anilor grei de dictatură. Sunt românii care și-au dat viața pe fronturile de luptă, în teatrele de operații din întreaga lume pentru apărarea intereselor României, în închisorile comuniste sau în zilele sângeroase ale lui Decembrie 1989.

Avem datoria de a le păstra tuturor acestor eroi memoria vie și de a ne angaja ferm că nu vom mai permite niciodată ca drepturile și libertățile individuale să fie încălcate, iar sacrificiul lor banalizat.

Libertatea, egalitatea și democrația, principii prevăzute în Rezoluția Adunării Naționale de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, s-au aflat la temelia noului stat și au reprezentat, deopotrivă, idealurile pentru care s-a murit în temnițele comuniste și în Decembrie ’89.

Trecutul nostru este unul al contrastelor. Avem, pe de o parte, momente remarcabile, figuri emblematice, care au jucat un rol fundamental în modernizarea și transformarea României, iar, pe de altă parte, avem o moștenire grea și dureroasă, reprezentată de anii grei ai dictaturii, care au adus cu sine distrugerea democrației și a statului de drept, călcarea în picioare a demnității umane, îngrădirea drepturilor fundamentale, politici criminale, dezinformare, tortură și foarte multă suferință.

Faptele de vitejie ale înaintașilor, hotărârea și curajul cu care au luptat pentru îndeplinirea obiectivelor naționale, jertfa de pe câmpurile de luptă, forța extraordinară cu care s-au opus regimurilor criminale ale secolului XX trebuie să ne fie modele și să ne ghideze toate acțiunile pe care le întreprindem pentru binele țării noastre.

În schimb, atrocitățile și abuzurile petrecute în timpul regimului comunist trebuie să reprezinte o lecție deosebit de importantă, pe care să ne-o asumăm onest și din care să învățăm că democrația, libertatea și drepturile omului sunt cele mai de preț bunuri pe care le avem, pentru care trebuie să luptăm necontenit, cu toată forța de care dispunem.

Orice atac la adresa demnității umane și a statului de drept, necombătut eficient, poate deschide oricând calea unor abuzuri.

Pericole există și vor exista, însă faptul că avem o societate matură și vigilentă, cetățeni cu un pronunțat simț civic, care își cunosc drepturile și care nu ezită să lupte pentru ele, reprezintă o garanție esențială pentru viitorul democratic al României.

Cele trei decenii de la Revoluția din Decembrie ’89 au însemnat treizeci de ani de tranziție anevoioasă. Însă faptul că astăzi România este stat membru al Uniunii Europene și al NATO și are un parteneriat strategic solid cu Statele Unite ale Americii dovedește, fără echivoc, că fundația pe care am construit-o în acești ani este solidă și că avem o democrație funcțională.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Lăsăm în urmă un an electoral încărcat. Deși ne-am confruntat cu numeroase tensiuni și conflicte, cu instrumentalizarea politică a unor teme sensibile și cu încercări de adâncire a faliilor din societate, marele câștig al acestui an este faptul că românii, prin votul lor, au spus clar și răspicat că vor o Românie pro-europeană, puternic atașată valorilor democrației și ale statului de drept, o țară prosperă, cu sisteme publice performante, cu o justiție independentă, cu o clasă politică aflată în slujba cetățenilor.

Prin alegerile făcute la referendum, la scrutinul european și la cel prezidențial, românii au votat pentru a nu uita cine suntem și încotro vrem să ne îndreptăm. Ce legătură mai puternică cu idealurile istorice pe care le celebrăm în aceste zile decât această reconfirmare fermă a identității noastre naționale!

Grație tuturor acestor răsunătoare victorii ale votului democratic din acest prim an al celui de-al doilea veac de existență a țării noastre, am dovedit, fără putință de tăgadă, că românii, în ciuda împrejurărilor dificile, sunt europeni autentici și împărtășesc și își asumă aceleași valori și repere ca ceilalți cetățeni ai bătrânului nostru continent.

De la tribuna celui mai reprezentativ for al democrației, țin să transmit astăzi un gând bun și acelor români pe care viața și istoria i-au risipit în patru zări, dincolo de granițe, dar care au dovedit, prin participarea uluitoare ca număr și opțiune, că sunt parte integrantă a națiunii noastre.

Diaspora noastră rămâne nu doar cu gândul, dar și cu fapta, puternic ancorată în viața societății românești. Acest devotament față de țară trebuie recunoscut și în mod instituțional - de exemplu, prin sporirea considerabilă a numărului reprezentanților legitimi ai românilor de peste hotare.

Onorată audiență,

Într-o Europă în care, în unele state, democrația este asaltată de lideri populiști lipsiți de simțul răspunderii, de contestarea primejdioasă a unor valori considerate până ieri inalienabile, de decizii incompatibile cu respectul datorat partenerilor și aliaților, românii au ales, fără echivoc, valorile etice și politice care i-au inspirat și pe vizionarii părinți fondatori ai Uniunii Europene.

Noi, cei care conducem destinele națiunii noastre, avem datoria fundamentală față de cei pe care îi reprezentăm să le respectăm pe deplin aceste opțiuni, iar voința lor să fie lege pentru noi!

Nu există decât un singur mod de a solidariza o societate, spunea Nicolae Iorga, și acela este idealul în jurul căruia trebuie strânse toate energiile și resursele.

Avem nevoie, mai mult ca oricând, de coeziune în jurul marilor proiecte naționale, de unitate, consens, toleranță și solidaritate. Doar așa vom putea construi țara pe care ne-o dorim.

Clasa politică și guvernanții trebuie să-și concentreze eforturile pentru a răspunde nevoilor societății, iar parteneriatul cu cetățenii să fie unul onest și credibil.

România trebuie să devină țara în care cei plecați să-și dorească să revină, iar românii de aici să dispună de toate resursele necesare pentru împlinirea aspirațiilor.

Reformarea marilor sisteme publice, modernizarea administrației publice, întărirea instituțiilor statului și redarea încrederii cetățenilor în acestea, valorificarea energiilor creative ale românilor, protejarea identității naționale, a patrimoniului și a resurselor, asigurarea stabilității economice și dezvoltarea durabilă, promovarea valorilor democratice sunt doar câteva dintre obiectivele pe care trebuie să le ducem la îndeplinire.

Nu va fi ușor, dar am învățat, din trecutul nostru, că orice proiect de anvergură necesită multă muncă, seriozitate și profesionalism. Rezultatele însă sunt remarcabile atunci când românii își doresc și susțin toate aceste cauze nobile.

Mă onorează și mă responsabilizează, în același timp, să fiu parte a proiectului de reconstrucție a României. Sunt încrezător în capacitatea noastră, ca națiune, de a face lucrurile să funcționeze, astfel încât România să fie în consonanță cu valorile și principiile în care credem.

Noi suntem artizanii României viitoare și de acțiunile noastre depind modernizarea și dezvoltarea pe care le așteptăm de atât de mult timp.

Împreună, să facem România normală, țara puternică pe care au visat-o înaintașii, societatea democratică la care au sperat cei care și-au dat viața pentru libertate în urmă cu 30 de ani, o singură țară, prosperă, a tuturor, așa cum și-o doresc tinerii noștri!

La mulți ani, România!

La mulți ani, români!”

Orban: Suntem parte a UE, dar economia şi societatea încă nu au progresat atât cât ne-am fi dorit

 

Premierul Ludovic Orban a declarat, luni, în plenul Parlamentului, la şedinţa solemnă dedicată Zilei Naţionale, că România este parte a Uniunii Europene, "democraţia a făcut progrese semnificative, dar economia şi societatea încă nu au progresat" atât cât ar fi dorit românii.

"Printr-o ridicare populară, în decembrie 1989, s-a ajuns la o refondare a statului român, pe care voinţa cetăţenilor îl doreşte democratic şi european. Încă nu am împlinit toate speranţele acelui decembrie din urmă cu 30 de ani. Suntem parte a Uniunii Europene, suntem parte a celei mai importante alianţe militare a statelor democrate, democraţia a făcut progrese semnificative, dar economia şi societatea încă nu au progresat atât cât ne-am fi dorit. În aceşti 30 de ani s-a născut o nouă generaţie care s-a maturizat, o generaţie care ne pune în faţa unor aşteptări şi exigenţe cărora trebuie să le dăm răspunsul potrivit, altfel riscăm să o pierdem. Această generaţie este o generaţie născută în libertate, în democraţie, este o generaţie europeană, mai liberă şi mai mobilă decât toate cele pe care le-am avut în ultimul secol", a spus Orban.

El a adăugat că tensiunile dintre generaţii sunt o realitate nu numai a României, ci şi în Europa contemporană şi a afirmat că în ţara noastră "problema este agravată de fenomenul emigraţiei şi mai ales de lipsa de încredere a tinerilor în capacitatea instituţiilor şi a liderilor politici de a duce România acolo unde se aşteaptă fiecare dintre ei".

"Modernizarea statului, întărirea încrederii, gestiunea treburilor publice reprezintă calea pe care o avem de urmat pentru ca ţara pe care am moştenit-o de la cei care au făcut Marea Unire să reziste în faţa noilor provocări. Un cadru legislativ şi instituţional, politici publice care să garanteze respectarea drepturilor indivizilor, care să încurajeze investiţiile şi dezvoltarea, care să îi stimuleze şi să îi susţină pe cei creativi, talentaţi, pe cei harnici, care în acelaşi timp să ofere celor aflaţi în situaţii vulnerabile susţinerea de care au nevoie, pot conduce nu numai la renaşterea încrederii în viitorul pe care fiecare cetăţean îl poate avea în România, ci şi la întărirea poziţiei ţării noastre în Europa şi în lume. Nu putem accepta niciun fel de regres în angajamentul nostru european, iar în alegerile europene şi prezidenţiale din acest an societatea românească a arătat o exemplară capacitate de mobilizare pentru a-şi apăra apartenenţa la UE", a afirmat Orban, potrivit Agerpres.

 

VIDEO PROTVPLUS.RO