Tăriceanu a convenit să fie implementate toate recomandările Comisiei de la Veneția, susține Guy Verhofstadt

”M-am întâlnit cu domnul Tăriceanu în București. Am căzut de acord că singura cale pentru a garanta domnia legii în România este implementarea tutor recomandărilor făcute de Comisia de la Veneția.

Asta înseamnă că toate cele 3 proceduri aflate în discuție - reforma sistemului judiciar, reforma codului penal și a celui de procedură penală - trebuie să respecte toate recomandările Comisiei de la Veneția, drept urmare, după adoptarea lor de către Guvernul și Parlamentul României, va fi nevoie de o nouă analiză a Comisiei de la Veneția. Pentru ALDE, acordul final dat de către Comisia de la Veneția este indispensabil”, a transmis Guy Verhofstadt.

Tăriceanu, după discuţiile cu Verhofstadt: În România nu e o dispută pe statul de drept, ci între Putere şi Opoziţie

Tăriceanu a făcut aceste precizări în contextul în care a discutat cu Verhofstadt "chestiuni de preocupare la nivelul Parlamentului European, care a adoptat recent rezoluţia pe statul de drept".

Citește și

Nicușor Dan: România va avea buget în martie, chiar dacă partidele din coaliție au viziuni diferite

"Am avut posibilitatea să-i arăt dosarele, care sunt punctele în dispută ridicate de rezoluţia din PE, care este poziţia Comisiei de la Veneţia, care este poziţia noastră, inclusiv prin adoptarea Ordonanţelor 90 şi 92, demonstrând în acest fel că există toată disponibilitatea din partea actualei majorităţi şi a Guvernului de a ţine cont de recomandările Comisiei de la Veneţia, care nu sunt obligatorii, dar disponibilitatea noastră care ţine cont de aceste recomandări dovedeşte tocmai soliditatea ancorării noastre în ceea ce înseamnă valorile statului de drept, valorile europene şi principiile pe care este construită Uniunea Europeană. Facem parte dintr-o mare familie europeană, împărtăşim aceleaşi valori, şi această disponibilitate este dovada cea mai bună că nu există, aşa cum încearcă din păcate Opoziţia să sugereze, o dublă atitudine sau vreun dublu limbaj. (...) Nu este o dispută autentică pe statul de drept, ci este o dispută în România pe majoritate şi Opoziţie. Şi, sigur, subiectul statului de drept este un subiect destul de sensibil, iar exportarea lui la nivelul PE, al instanţelor europene, poate să creeze o emoţie care să ducă la adoptarea unor concluzii care nu sunt întotdeauna bazate pe cele mai reale şi actuale elemente", a afirmat preşedintele Senatului.

Potrivit acestuia, Guy Verhofstadt "nu a fost deloc surprins" de cele auzite în cadrul acestor discuţii, dar a reacţionat faţă de scrisoarea trimisă recent de Tăriceanu grupului ALDE din PE.

"Eu am transmis o scrisoare tuturor colegilor din grupul ALDE. Guy Verhofstadt mi-a spus: 'M-ai criticat! Eşti singurul care m-a criticat, ceilalţi de la social-democraţi n-au făcut asta'. Şi eu am spus: 'Nu, nu v-am criticat, am spus că am o mare dezamăgire şi am explicat şi de ce şi anume că, de exemplu, un lucru care cred că era important, care figura în proiectul iniţial de rezoluţie, şi anume la punctul 4 îmi aduc aminte foarte bine că era scris aşa: 'Este pusă sub semnul întrebării legitimitatea protocoalelor încheiate între serviciile de informaţii şi instituţiile de justiţie'. Printr-un miracol, pe care nu am reuşit să mi-l explic nici până astăzi, a dispărut din textul rezoluţiei A fost la un moment dat un amendament care nu a trecut la un singur vot în acest sens. Deci, i-am spus că textul rezoluţiei nu mi se pare echilibrat şi că nu reflectă realitatea. Şi, ca atare, el a făcut un răspuns, dar acest răspuns nu îmi era adresat personal (...), era mai mult un fel de declaraţie. (...) Probabil a vrut să dea un mesaj politic. Dar nu mă deranjează, pentru mine disputa de idei ţine de esenţa democraţiei şi a politicii", a detaliat liderul ALDE.

Tăriceanu a menţionat că a discutat atât cu liderul ALDE din PE, dar şi cu preşedintele PE, Antonio Tajani, precum şi cu liderii grupurilor reprezentate în Parlamentul European, care sunt priorităţile Preşedinţiei României la Consiliul UE, în special legate de Brexit sau de politica de coeziune.

"Acesta este şi motto-ul Preşedinţiei României - o politică de coeziune care trebuie să se reflecte în plan economic, în plan social, al securităţii cetăţenilor şi al capacităţii Europei de a fi un actor global. De asemenea, cadrul financiar multianual este un subiect de mare preocupare pentru noi şi nu vom avea o misiune uşoară, pentru că el ar trebui aprobat şi sigur că se sprijină pe doi piloni - politica de coeziune şi politica agricolă comună", a adăugat preşedintele Senatului.

El a precizat că alte subiecte de discuţie s-au referit la situaţia politică din România, precum şi la provocările pe care le aduc alegerile europene. "Le-am spus colegilor noştri din PE că modul în care noi vedem viitoarele alegeri europene este probabil definit de poziţiile care vor fi exprimate de partidele nou-apărute în Europa şi în România, partide care în general adoptă atitudini populiste, eurosceptice, bazate pe comunicare pe reţele de socializare, unde se utilizează foarte mult ştirile false şi, sigur, tot acest climat este afectat fără doar şi poate şi de neîncrederea cetăţenilor în capacitatea Uniunii Europene de a găsi soluţii pentru depăşirea impasurilor în care ne găsim, unora dintre ele, nu pentru că Uniunea ar fi în general într-un impas, dar ne-am confruntat cu o serie de probleme în ultima perioadă - criza migraţiei", a explicat Tăriceanu.

Articol recomandat de sport.ro

Suspendare colosală după ce a zis că "o femeie nu trebuia să fie delegată"