Senatul este prima Cameră a Parlamentului sesizată în acest caz.
De asemenea, senatorii se află, în perioada 3-6 august, într-o sesiune extraordinară.
Anterior, Comisia pentru mediu din Senat a adoptat un raport de admitere la această Strategie naţională şi Planul de acţiune pentru conservarea biodiversităţii 2026-2030, după introducerea unor observaţii.
Potrivit Agerpres, una dintre modificările incluse în document prevede că "riscul de poluare trebuie redus cu 50%", fără ca acest lucru să însemne obligativitatea reducerii la jumătate a cantităţii de pesticide utilizate în agricultură.
Iniţial, senatorii PSD s-au pronunţat împotriva strategiei, însă, după introducerea observaţiilor, au votat în favoarea acesteia alături de reprezentanţii USR, PNL şi UDMR.
Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a susţinut că forma iniţială a documentului ar fi afectat dezvoltarea unor proiecte majore de infrastructură.
"Strategia doamnei Buzoianu îngropa practic România pentru că bloca practic orice proiect major de infrastructură (hidrocentrale, autostrăzi, reţele de energie electrică) şi aşa mai departe. Dacă au înţeles că nu merge să distrugi România protejând anumite specii, mă bucur foarte tare. Am făcut observaţii şi schimbări pe care le-am făcut la capitolul energie, la capitolul transporturi. Acolo am schimbat fundamental viziunea pe care a prezentat-o Ministerul Mediului şi pur şi simplu am creat un echilibru între ceea ce înseamnă proiecte de infrastructură şi protejarea mediului. Suntem de acord să protejăm mediul, să trăiască păsărelele şi peştişorii, dar cred că prioritar este ca România să se dezvolte", a afirmat liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir.
El a explicat că România traversează "o situaţie extrem de grea", din cauza obstacolelor întâmpinate în construcţia hidrocentralelor. Zamfir s-a pronunţat şi împotriva "zonelor de protecţie strictă nici piciorul de om nu poate să ajungă".
"Nu puteam fi de acord vreodată ca, de exemplu, 75% din parcurile naţionale din România să devină zone de protecţie strictă. Când s-au creat aceste arii protejate cu parcuri naturale, în 2007, acest lucru s-a făcut din minister, dintr-un birou, fără să se ţină cont de realităţile din teren. Ori a veni acum să spunem că 75% din Parcul Naţional Bucegi (...) să îl transformăm în zone de protecţie strictă, este o aberaţie. Ca să nu vă mai spun că sunt extrem de multe zone locuibile astăzi care figurează în zona ariilor protejate. Este o anomalie şi dacă s-a greşit atunci, în 2007, cu crearea acestor arii protejate, nu vrem ca lucrul ăsta să se întâmple şi acum când ne facem o strategie de dezvoltare a ţării", a afirmat Zamfir.
Vicepremierul interimar Tanczos Barna a declarat că modificările operate au urmărit găsirea unui echilibru între protejarea biodiversităţii şi dezvoltarea economică.
"România are multe strategii - pentru siguranţă energetică, dezvoltare economică, agricultură, biodiversitate. Situaţia acesta trebuie să formeze un întreg şi un echilibru. Şi am făcut apel (...) să găsim acel echilibru de care avem nevoie pentru a merge mai departe. Din punctul meu de vedere ar fi inadmisibil că agricultura să fie privită ca un potenţial pericol la biodiversitate. Tot pachetul din 2007 încoace, după aderare, tot pachetul de dezvoltare strategică a agriculturii are o componentă pregnantă, importantă de agricultură care este în echilibru cu natura. Şi toate aceste elemente contribuie şi la păstrarea biodiversităţii, şi la refacerea zonelor distruse, şi la refacerea echilibrului în natură (...) Nu vorbeşte nimeni de reducerea cantităţilor de pesticide, ci de folosirea acestor cantităţi în mod corect şi atunci reducem chiar şi cu 100% riscul de poluare. Sau, acolo unde am vorbit de restaurarea zonelor afectate până la 30%, am spus că această ţintă este globală, nu este o ţintă naţională pentru România şi vorbim de un un proces aflat în curs. Ţinta de 30% până la 2030 de arii protejate este o ţintă globală şi România nu trebuie să ajungă de azi pe mâine la 30% sau la 10% protecţie strictă sau arii protejate", a explicat Tanczos Barna.
Vicepremierul a mai subliniat că "o arie protejată nu înseamnă interdicţie totală".
"Deci a avea o arie protejată nu înseamnă interdicţie totală. Proporţie de 90% nu înseamnă interdicţie totală. Sunt zone strict protejate - rezervaţiile naturale, geoparcurile, parcurile naţionale - cu zone strict protejate. Dar ele reprezintă o excepţie. Aria protejată, în general, Natura 2000, nu înseamnă protecţie strictă", a adăugat Tanczos Barna.
