Klaus Iohannis acuza Rusia pentru atacurile "criminale" din Ucraina: Trebuie luata in considerare intensificarea sanctiunilor

Klaus Iohannis

Presedintele Klaus Iohannis a condamnat, luni, printr-un mesaj, "atacturile criminale" asupra populatiei civile din Mariupol, Ucraina, precizand ca responsabilitatea apartine nu doar separatistilor ucraineni, ci si Federatiei Ruse.

"Ma alatur reprezentantilor Uniunii Europene si ai Statelor Unite ale Americii in a considera atacurile asupra populatiei civile din Mariupol, Ucraina, drept criminale", a transmis presedintele Iohannis, intr-un mesaj remis de Administratia Prezidentiala.

Potrivit sefului statului, "responsabilitatea apartine nu doar separatistilor ucraineni, ci si Federatiei Ruse care participa la inarmarea rebelilor si nu isi foloseste influenta pentru a detensiona conflictul".

Klaus Iohannis afirma ca "Romania condamna incalcarea suveranitatii si integritatii teritoriale a Ucrainei si va continua sa contribuie la materializarea aspiratiilor sale europene si euroatlantice".

"In acest context, se justifica mentinerea sanctiunilor impotriva Federatiei Ruse, iar in lipsa participarii sale credibile la gasirea unei solutii politice care sa evite pierderi de vieti omenesti, trebuie luata in considerare intensificarea lor", se mai precizeaza in comunicatul Presedintiei.

Citește și
Klaus Iohannis
Klaus Iohannis: Astept un memoriu de la conducerea CNSAS privind problemele cu care se confrunta

Un atac insurgent cu rachete in orasul ucrainean Mariupol a provocat sambata moartea a 30 de persoane. Alianta Nord-Atlantica, Uniunea Europeana si Statele Unite au condamnat vehement atacul, cerand Rusiei sa inceteze imediat sustinerea acordata rebelilor separatisti.

La randul sau, presedintele Statelor Unite, Barack Obama, s-a declarat "extrem de preocupat", duminica, de recentele incalcari ale armistitiului in estul Ucrainei. Federica Mogherini, Inaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe, a convocat o reuniune extraordinara a ministrilor de Externe ai statelor UE, joia viitoare, pe fondul intensificarii conflictului separatist din Ucraina.

Conflictul separatist din estul Ucrainei, izbucnit in martie 2014, s-a soldat, potrivit estimarilor, cu aproape 5.000 de morti.

Secretarul general al NATO denunta acuzatiile lui Putin despre "legiunea straina a NATO" in Ucraina drept "prostii"

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a catalogat luni drept "prostii" declaratiile lui Vladimir Putin prin presedintele rus acesta a acuzat armata ucraineana ca este "Legiunea Straina a NATO" si a indemnat Moscova sa inceteze sa sustina separatistii prorusi. "Declaratia potrivit careia exista o legiune straina in Ucraina este o prostie. Nu exista nicio legiune NATO, fortele straine in Ucraina sunt rusesti", a declarat Stoltenberg pentru presa la finalul unei reuniuni extraordinare a Comisiei NATO-Ucraina.

Chiar inainte ca reuniunea NATO sa inceapa la Bruxelles, Putin a acuzat Alianta Nord-Atlantica de faptul ca se foloseste de armata ucraineana ca de o "legiune straina" pentru a "contracara" Rusia. "Exista forte rusesti in Ucraina, iar Rusia sustine separatistii cu armament. Noi am constatat o crestere substantiala in fluxul echipamentelor (trimise) de catre Rusia separatistilor din Ucraina", i-a replicat Stoltenberg. "Vorbim despre echipamente grele si despre diverse tipuri de echipamente", a insistat el.

Presedintele rus Vladimir Putin a acuzat luni armata ucraineana, angajata in confruntari cu rebelii prorusi in estul Ucrainei, ca este "Legiunea Straina a NATO", folosita de catre Occident pentru a "contracara" Rusia. "Se spune adesea: armata ucraineana, armata ucraineana. De fapt, cine lupta in randurile ei? Exista unitati regulate ale fortelor armate si, in mare parte, asa-zisele «batalioane de voluntari nationalisti»", a declarat Putin, la Sankt Petersburg, potrivit unor imagini difuzate de televiziunea rusa.

"De fapt, nu este vorba despre o armata, ci despre o Legiune Straina, in cazul de fata o Legiune Straina a NATO, care nu are ca scop sa apere interesele nationale ale Ucrainei", a adaugat seful statului rus. "Este vorba despre alt scop geopolitic: contracararea Rusiei, ceea ce nu corespunde deloc intereselor nationale ale poporului ucrainean", a acuzat presedintele Rusiei.

Vladimir Putin a facut aceasta declaratie belicoasa odata cu apropierea unei reuniuni "extraordinare" a NATO pe tema situatia din Ucraina, convocate la cererea Kievului.

Conflictul din estul separatist prorus al Ucrainei a inregistrat sambata o noua cotitura, dupa bombardarea portului strategic Mariupol, care s-a soldat cu 30 de morti si aproximativ 100 de raniti civili. "Condamnam escaladarea violentei de-a lungul liniei de armistitiu din estul Ucrainei de catre separatistii sustinuti de Moscova", a declarat Stoltenberg, adaugand ca "asemenea atacuri oarbe sunt nejustificate si inacceptabile". "In pofida angajamentelor sale repetate de a lucra la o solutie pasnica, Rusia continua sa le ofere sustinere, formare, echipamente si forte", a acuzat Stoltenberg.

"In ultimele saptamani Rusia le-a furnizat sute de piese de echipament avansat, inclusiv sisteme de rachete, de artilerie grea, tancuri, vehicule blindate si sisteme electronice militare", a detaliat secretarul general al NATO, indemnand din nou Moscova "sa inceteze imediat sa sustina separatistii" prorusi.

Rubla scade puternic din cauza violentelor din Ucraina

Rubla a inregistrat luni cel mai mare declin din ultimele doua saptamani fata de dolar, iar actiunile rusesti au pus capat cresterii din ultimele trei sedinte de tranzactionare, din cauza violentelor din Ucraina care au sporit probabilitatea unor noi sanctiuni occidentale impotriva Rusiei. Agravarea violentelor din Ucraina, unde bilantul victimelor a depasit 5.000 de persoane, a readus regiunea in atentia investitorilor, care in ultimele cateva luni se concentrasera pe scaderea preturilor petrolului, dobanzile in crestere si riscurile de retrogradare a ratingurilor Rusiei, relateaza Bloomberg.

Statele Unite si Uniunea Europeana au avertizat ca Rusia ar putea fi supusa unor noi sanctiuni, in urma unui atac cu rachete asupra orasului port Mariupol, care a avut loc sambata.

La ora transmiterii stirii, rubla este in declin cu 3%, la 65,66 unitati pentru un dolar, pe fondul zvonurilor ca grupul petrolier Rosneft va schimba in dolari 400 de miliarde de ruble (6,1 miliarde dolari) obtinute dintr-o emisiune de obligatiuni care va fi lansata luni. Rosneft, cel mai mare producator de petrol din Rusia, are datorii de 19,5 miliarde de dolari scadente in acest an, potrivit unei prezentari a companiei din octombrie anul trecut.

Escaladarea luptelor din estul Ucrainei are loc in timp ce agentia Standard&Poors’s 500 analizeaza daca sa mentina ratingul Rusiei la cea mai scazuta treapta a categoriei recomandata pentru investitii. S&P 500 a anuntat luna trecuta ca exista o probabilitate de cel putin 50% ca ratingul Rusiei sa fie retrogradat in categoria junk, nerecomandata investitiilor, pana la sfarsitul lunii ianuariei. "Ce vedem acum in Ucraina este un razboi in toata legea, ceea ce este un semnal de alarma pentru investitori, in privinta activelor rusesti. Exista o probabilitate ridicata ca S&P sa retrogradeze ratingul Rusiei in categoria junk, ceea ce ar fi cu adevarat dureros pentru Rusia, pe termen lung", a declarat Andrei Vasevnik, director de investitii la R&B Investment Fund in Moscova.

Costul asigurarii pentru default al obligatiunilor Rusiei pe termen de cinci ani a crescut pentru prima oara in ultimele trei zile, cu 0,19 puncte procentuale, la 5,75%, al cincilea cel mai ridicat nivel la nivel global. Randamentul acestor obligatiuni a urcat cu 0,43 puncte procentuale, la 15,13%.

Articol recomandat de sport.ro
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Citește și...
Klaus Iohannis vrea un muzeu al comunismului in Romania.
Klaus Iohannis vrea un muzeu al comunismului in Romania. "Este nevoie de reconcilierea noastra cu istoria"

Presedintele Klaus Iohannis isi doreste un muzeu al comunismului, in Romania.

Klaus Iohannis: Astept un memoriu de la conducerea CNSAS privind problemele cu care se confrunta
Klaus Iohannis: Astept un memoriu de la conducerea CNSAS privind problemele cu care se confrunta

Presedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, dupa vizitarea depozitele de arhiva ale Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, ca a convenit cu conducerea CNSAS sa primeasca un memoriu cu problemele privind arhiva.

Ziua Unirii Principatelor: Klaus Iohannis si Victor Ponta au dansat in Hora Unirii la Iasi. Ce mesaje au transmis
Ziua Unirii Principatelor: Klaus Iohannis si Victor Ponta au dansat in Hora Unirii la Iasi. Ce mesaje au transmis

 Unirea Principatelor Romane este cea mai importanta lectie de solidaritate pe care inaintasii nostri ne-au dat-o,  este mesajul trasmis de Klaus Iohannis, care a participat in capitala Moldovei la sarbatorirea a 156 de ani de la Unirea Principatelor.

Recomandări
De ce depinde soarta negocierilor pentru formarea noului Guvern. Răspunsul pe care îl așteaptă fiecare partid din coaliție
De ce depinde soarta negocierilor pentru formarea noului Guvern. Răspunsul pe care îl așteaptă fiecare partid din coaliție

Începe o săptămână de foc pentru partidele pro-europene care negociază formarea noului Guvern. Liderii PSD, PNL, USR și UDMR se vor reuni pentru a discuta despre programul comun de guvernare, pe baza datelor din buget.

Iarna începe să-și intre în drepturi. Zonele în care este anunțat viscol. Vântul va bate cu până la 120 de km/h
Iarna începe să-și intre în drepturi. Zonele în care este anunțat viscol. Vântul va bate cu până la 120 de km/h

Iarna pare că își intră în drepturi, cel puțin la altitudini mari. Meteorologii anunță că, de la ora 10:00, până marți seara, la ora 21:00, în zona de munte va bate vântul cu până la 90 de km pe oră.

Acum 35 de ani, la Timișoara, s-a strigat pentru prima dată „Libertate”. Cum a început Revoluția din decembrie 1989
Acum 35 de ani, la Timișoara, s-a strigat pentru prima dată „Libertate”. Cum a început Revoluția din decembrie 1989

Ziua de 16 decembrie 1989 a rămas în istorie ca reprezentând începutul sfârşitului pentru regimul condus de Nicolae Ceauşescu.