Klaus Iohannis a cerut reexaminarea Legii darii in plata. Ce prevederi l-au nemultumit pe presedinte

Seful statului sustine ca este de acord cu ideea, dar doreste ca alesii sa faca legea foarte clara. Liderii principalelor partide dau de inteles ca pana in aprilie anul viitor legea va fi in vigoare.
Romanii care sperau sa scape de datorii odata cu adoptarea in parlament a legii darii in plata trebuie sa mai astepte, cel putin cateva luni. Klaus Iohannis a cerut parlamentului sa reexamineze legea deputatului PNL Daniel Zamfir.

Klaus Iohannis, presedintele Romaniei: "Legea privind darea in plata este bine-venita, dar forma adoptata de Parlament, in loc sa-i ajute pe cei care au credite imobiliare, risca sa creeze noi dificultati, mergand chiar pana la imposibilitatea aplicarii ei. Terminologia neclara, necorelarea cu legislatia in vigoare si crearea unor situatii de inechitate intre beneficiarii legii sunt cateva dintre problemele actului normativ. De aceea, am retrimis astazi legea spre reexaminare Parlamentului. Este atributul Legislativului sa defineasca mai riguros termenii folositi, astfel incat sa fie eliminate neclaritatile si evitate confuziile".

"Darea in plata trebuie legiferata astfel incat sa preintampine sau sa diminueze hazardul moral in relatia dintre creditor si debitor, intr-un context contractual in care comportamentele economice ale acestora sa fie ghidate de principiul responsabilitatii in privinta drepturilor si obligatiilor lor legitime. Pe de alta parte, reglementarea raporturilor contractuale dintre debitorii aflati in imposibilitatea de a-si achita creditele ipotecare pentru achizitionarea de locuinte si creditorii acestora raspunde, totodata, unei problematici care are si profunde conotatii sociale si pentru care solutiile legislative trebuie sa ofere celor aflati intr-o asemenea situatie predictibilitate si securitate juridica. Din aceste perspective, consideram ca actele normative in materie trebuie sa fie clare si lipsite de orice echivoc, doar astfel putand fi realizat scopul avut in vedere de legiuitor", afirma seful statului in cererea de reexaminare adresata presedintelui Senatului, Calin Popescu-Tariceanu.

Klaus Iohannis considera ca, prin instituirea unor proceduri menite sa deroge de la Codul de procedura civila, legea poate genera dificultati in aplicare si o practica judiciara neunitara.

Citește și

Iohannis, discurs in Parlament: "Cea mai tragica lectie in 2015 se numeste Colectiv". Ce banner a fost afisat la un balcon

Trucul prin care s-a câștigat marele premiu de peste 9 milioane de euro la 6 din 49. Biletul a costat 4.413 lei

"Desi instituie o solutie simpla si aparent tentanta de stingere a obligatiilor asumate prin credite, in realitate o asemenea reglementare ar putea antrena pentru beneficiarii acestei legi probleme atat in valorificarea drepturilor lor legitime, cat si in raporturile lor juridice cu alte persoane", considera seful statului.

Potrivit cererii de reexaminare, "obiectul de reglementare al legii il constituie dreptul debitorului de a stinge integral creanta si accesoriile sale, izvorand dintr-un contract de credit, prin transmiterea catre creditor a dreptului de proprietate asupra bunului imobil ipotecat in favoarea creditorului".

"In caz de opozitie a creditorului, legea deschide debitorului posibilitatea la o actiune prin care instanta suplineste consimtamantul creditorului, obligandu-l pe acesta sa devina titularul dreptului de proprietate asupra bunului ipotecat (art. 1 coroborat cu art. 8). La art. 2 din lege se prevede faptul ca dispozitiile sale se coroboreaza, printre altele, si cu prevederile Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila. in realitate, normele nou instituite nu se coroboreaza, ci deroga de la prevederile Codului de procedura civila referitoare la competenta instantelor de judecata, termenele procedurale, procedura de judecata si cea de solutionare a cailor de atac. Dincolo de confuzia de ordin terminologic (coroborare/ derogare), regulile nou introduse pot avea consecinte sub aspectul valorificarii unor drepturi si nu se justifica sub aspectul urgentei", se precizeaza in cererea de reexaminare.

De asemenea, art. 6 din lege, arata presedintele, prevede ca la data comunicarii notificarii se stinge dreptul creditorului de a se indrepta impotriva codebitorilor si a garantilor personali sau ipotecari. "In ceea ce priveste momentul stingerii acestui drept, invederam faptul ca data comunicarii poate fi diferita de data primirii notificarii de catre creditor. Or, pana la momentul primirii notificarii, creditorul nu are cunostinta de decizia debitorului de a transmite dreptul de proprietate. De aceea, consideram ca legea ar fi trebuit sa faca referire la data primirii notificarii si nu la aceea a comunicarii. in plus, avand in vedere ca in situatia admiterii contestatiei creditorului, acesta va putea demara sau relua orice procedura judiciara sau extrajudiciara impotriva debitorilor, cat si impotriva codebitorilor si a garantilor personali sau ipotecari, apreciem ca legea ar fi trebuit sa reglementeze suspendarea dreptului creditorului, iar nu stingerea acestui drept", se arata in cererea de reexaminare a presedintelui.

Potrivit acesteia, prin acelasi articol, legea consacra dreptul garantilor de a stinge creanta debitorului principal, independent de consimtamantul acestuia, presedintele tarii considerand ca prin aceasta solutie legislativa pot fi afectate inclusiv drepturile debitorului, intrucat acesta poate pierde toate bunurile ipotecate, chiar si in ipoteza in care isi executa obligatia si isi plateste ratele la timp.

Totodata, art. 7 din lege prevede, semnaleaza presedintele, posibilitatea creditorului de a contesta procedura notificarii in termen de 10 zile de la data comunicarii acesteia. "Acest termen ar trebui sa curga de la data primirii notificarii, acesta fiind momentul de la care creditorul isi poate exercita dreptul de a contesta", precizeaza seful statului.

Seful statului indica faptul ca art. 8 alin. (1) din lege prevede ca in situatia in care creditorul refuza preluarea imobilului, debitorul poate cere instantei sa pronunte o hotarare prin care sa se constate stingerea obligatiilor nascute din contractul de credit ipotecar si sa se transmita dreptul de proprietate catre creditor.

"Intr-un rationament juridic riguros, aceasta norma este de natura a crea confuzie prin faptul ca instanta, investita cu o actiune in constatare, va dispune cu privire la modalitatea prin care se stinge obligatia si se transmite dreptul de proprietate. Or, stingerea obligatiilor debitorului si transmiterea dreptului de proprietate catre creditor sunt specifice actiunii in realizare si nu actiunii in constatare. Aceasta intrucat dreptul de proprietate al creditorului nu este preexistent actiunii debitorului, ci ia nastere prin hotararea judecatoreasca. Pana la momentul ramanerii definitive a hotararii judecatoresti, creditorul nu are un drept de proprietate asupra imobilului, ci are doar un drept accesoriu, o garantie, respectiv ipoteca. Potrivit art. 35 din Codul de procedura civila, cel care are interes poate sa ceara constatarea existentei sau inexistentei unui drept, cererea neputand fi primita daca partea poate cere realizarea dreptului", precizeaza Iohannis.

Presedintele precizeaza ca, in urma stingerii creantei ca urmare a darii in plata, prin aceasta procedura creditorul ipotecar diligent, care si-a constituit o garantie, dobandeste o situatie juridica inferioara altor creditori (creditori chirografari), care, desi nu au o garantie, pot urmari bunurile mobile si imobile prezente si viitoare ale debitorilor pana la satisfacerea intregii creante.

In ceea ce priveste derogarea de la Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, Iohannis mentioneaza ca aceasta nu acopera situatia contractelor de credit incheiate sub imperiul vechiului Cod Civil, cu atat mai mult cu cat, potrivit art. 11 din legea trimisa la promulgare, aceasta urmeaza a se aplica si contractelor de credit aflate in derulare.

Seful statului considera ca lipsa indicarii exprese a articolelor din Codul civil de la care se deroga poate genera dificultati cu privire la aplicabilitatea acelor reguli referitoare la specificul transmiterii dreptului de proprietate si al stingerii obligatiilor, cum ar fi: starea bunului la momentul transmiterii, situatia datoriilor locative si a taxelor catre stat datorate de debitorul proprietar, obligatia de a raspunde pentru viciile lucrului si pentru evictiune, lipsa acordului codebitorului, situatia tertilor interesati etc.

Iohannis mai arata ca Legea privind darea in plata nu se coreleaza cu dispozitiile OUG 60/2009 privind unele masuri in vederea implementarilor programului "Prima casa".

"Prin faptul ca dispozitiile legii trimise la promulgare nu contin referiri la normele programului 'Prima casa', nu se intelege daca acestea sunt implicit abrogate sau sunt mentinute avand in vedere caracterul lor special", adauga seful statului.

El sustine, in cererea de reexaminare, ca Legea nu se coreleaza nici cu prevederile Legii nr. 151/2015 privind procedura insolventei persoanelor fizice, care prevede ca liberarea de datorii nu poate fi posibila decat in conditiile stabilirii starii de insolventa a persoanei fizice.

Totodata, seful statului precizeaza ca Legea nu respecta cerintele de tehnica legislativa prevazute de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative.

"Sub aspectul cerintei legale de respectare a unitatii terminologice, subliniem faptul ca legiuitorul opereaza cu expresii diferite, folosind la art. 1 expresia contract de credit, iar la art. 5 notiunea de contract de credit ipotecar. Normele sunt neclare intrucat exista mai multe categorii de credite cu garantii ipotecare, printre care amintim creditul ipotecar pentru care s-a constituit ipoteca pe imobilul cumparat, creditul pentru investitii imobiliare ce se obtine pentru constructia de imobile, caz in care nu se poate institui ipoteca pe bunul ce se va construi, dar se instituie pe alte bunuri imobile, credite de consum, descoperiri de cont care sunt acoperite cu garantii imobiliare", arata Iohannis.

De asemenea, el sustine ca legea transmisa la promulgare nu respecta nici cerintele tehnic-legislative privind mentiunile referitoare la transpunerea actelor europene.

Seful statului puncteaza ca, in vederea necesitatii respectarii normelor de tehnica legislativa si avand in vedere consecintele aplicarii legii, in cadrul reexaminarii se impune consultarea Consiliului Superior al Magistraturii, precum si a Guvernului in vederea formularii unui punct de vedere in privinta implicatiilor economice si bugetare ale legii.

Reactia liderilor partidelor politice
Argumentele Presedintelui nu i-au convins si pe liderii partidelor politice, care sustin ca legea va deveni realitate, chiar daca vor mai trece cateva luni.

Liviu Dragnea, presedintele PSD: "Noi toti am votat legea cu dorinta de a ajuta populatia care are mari probleme din cauza unor credite mici, nu foarte mari. Legea este foarte necesara si foarte asteptata, dar inca o analiza nu strica. Sa vedem, sa fim siguri ca efectul legii este catre cei la care ne-am gandit noi".

Alina Gorghiu, co-presedintele PNL: "Ramane aceasta idee de dare in plata pentru ca ea pleaca de la o nevoie sociala: de la nevoia de impartire a riscului intre client si banca. in momentul acesta, tot riscul este la client".

Daniel Zamfir, initiatorul legii: "Ma bucur ca si presedintele Romaniei a constatat ca e o lege buna, cu un principiu corect, acela ca riscul trebuie impartit intre clienti si banca".

Legea se intoarce intai la Senat, apoi la Camera Deputatilor. Tinand cond ca alesii intra in vacanta pana la 1 februarie, darea in plata ar putea deveni realitate la inceputul lunii aprilie, 2016.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl