Instanţa supremă dezbate contestaţia AUR privind anularea alegerilor prezidenţiale. Care este motivarea partidului
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) dezbate, miercuri, contestaţia formulată de partidul AUR împotriva hotărârii Curţii Constituţionale privind anularea întregului proces electoral al alegerilor prezidenţiale.
În sesizarea depusă la Înalta Curte, preşedintele AUR, George Simion, arată că decizia luată de judecătorii constituţionali în data de 6 decembrie este "un precedent extrem de periculos, întrucât încalcă articolul 2 din Constituţie, care prevede că "suveranitatea naţională aparţine poporului român şi se exercită prin reprezentanţii săi aleşi", repetabilă ori de câte ori puterea se vrea stabilă la putere, deci ne-înlocuibilă prin alegeri, iar pe de altă parte, este o motivaţie foarte serioasă pentru ca poporul să îşi piardă încrederea în democraţie, alegeri şi statul de drept".
De asemenea, liderul AUR menţionează că aceiaşi judecători de la CCR au decis, pe 2 decembrie, validarea primului tur al alegerilor prezidenţiale.
Alegeri 2024
19:32
Alegeri prezidențiale 2024. PSD a cheltuit cei mai mulți bani: peste 55 de milioane de lei. PNL: ”doar” 18 milioane
17:01
Surpriză. Ce partid are cel mai tânăr parlamentar, după alegerile din 1 decembrie. Nu este Partidul Oamenilor Tineri
14:23
AEP a publicat cheltuielile electorale ale candidaților la prezidențiale. „Călin Georgescu - zero lei”
13:46
Cine a dat în judecată statul pentru că a desecretizat documentele care au dus la anularea alegerilor
"Decizia CCR a anulat în totalitate procesul electoral. Nu doar turul I de scrutin a fost anulat, ci întregul proces electoral. Trebuie acum ca totul să fie luat de la capăt - minus, foarte probabil, candidaţii care vor fi invalidaţi pe parcurs pe motiv de note informative de la serviciile secrete. Se observă din motivarea deciziei CCR de vineri că singurele 'probe' pe care s-a bazat decizia de anulare a întregului proces electoral sunt notele informative de la SRI, SIE şi Ministerul de Interne, aşa-zis desecretizate de CSAT. Nu există niciun motiv în acest moment, raţional sau emoţional, să credem că acest precedent nu va fi devenit un tipar de acţiune statală în viitoarele alegeri. (...) A veghea asupra procesului electoral nu înseamnă a-l anula, ci a nu permite ca evenimente sau fapte administrative ori electorale să îl împiedice sau să îl deturneze de la parcursul normal. Această atribuţie de a veghea se exercită în timpul, iar nu după alegeri", se mai arată în contestaţia depusă la ICCJ.