El a subliniat că legea va corecta o serie de inechităţi, relatează Agerpres.
"Nu, din păcate nu se vor face economii, pentru că niciun guvern care va veni nu va putea să nu facă o indexare de salarii. Gândiţi-vă că de doi ani salariile în sectorul public sunt plafonate. Inflaţia a afectat puterea de cumpărare. Deci, vom ajunge tot acolo, dar vom pierde nişte bani. În schimb, apropo de echitate, cei care au astăzi salarii foarte mari vor avea şi mai mai mari. Cei care au mai mici vor avea ceva mai mari, dar inechităţile vor fi şi mai mari şi nu se rezolvă această situaţie", a spus Bolojan, într-o declaraţie acordată presei.
Liderul PNL a subliniat că, în urma aplicării legii, nu va scădea niciun venit, însă nu vor mai creşte salariile din sectorul public care au ajuns "la un nivel mult mai mare" decât cel normal. Astfel, cei care vor avea salariile plafonate sunt cei care în ultimii ani au beneficiat de venituri "mult mai mari" decât alte categorii de personal bugetar.
"În ceea ce priveşte partea de educaţie, în 2023, pe fondul anului electoral, al grevei din educaţie, s-au creat prevederi legale care, în termeni reali, nu pot fi onorate. Dacă anvelopa de creştere a tuturor salariilor este între 8 şi 12 miliarde, cu necesitatea să se găsească măsuri de reducere de cheltuieli, dacă doar în educaţie s-ar fi aplicat prevederile legii din 2023, era undeva în jur de 8 miliarde. Deci nu ai cum să acoperi în termeni reali aceste drepturi şi atunci e mult mai corect să le spui oamenilor din sistemul de învăţământ, din cel de sănătate, din sectorul public în general: 'Asta este posibilitatea acestei ţări. Vedem ce este de făcut, ce putem să calculăm, ce se poate face'. Dar a crea aşteptări care nu pot fi onorate este o lipsă de respect faţă de oamenii respectivi şi o lipsă de responsabilitate faţă de această ţară", a adăugat el.
Premierul demis a subliniat că, dacă nu va fi adoptată legea salarizării, în 2027 - 2028, pe fondul mizelor electorale, al "pulverizării" din Parlament şi al unor abordări publice "iresponsabile", există riscul unei noi "ieşiri în decor".
Legea vizează o creştere a fondului de salarii la un nivel care poate fi suportat de economie, a mai spus el.
"În condiţiile în care creezi aşteptări care nu pot fi onorate, rişti să generezi nemulţumiri. Gândiţi-vă ce ar fi însemnat ca retorica din aceste luni să fie mai aşezată în partea publică, să nu creăm aşteptări, nici celor care lucrează în sectorul public, nici sindicatelor, care nu pot fi onorate. Sigur, toată lumea vrea să dea salarii cât mai mari, şi angajatorii privaţi vor să dea salarii cât mai mari. Dar asta ţine de posibilităţile (...) ţării. Aceasta este realitatea", a spus el.
Ce prevede proiectul noii legi a salarizării
Proiectul noii legi a salarizării care a ajuns, joi, pe masa liderilor politici, stabileşte valoarea de referinţă privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice la 4.000 lei, începând cu 1 decembrie 2026, cu posibilitatea de majorare în 2027.
Valoarea de referinţă este cea de la care pornesc toate salariile din sectorul public. Noul proiect de lege vine cu mai multe modificări, majorează coeficienţii de salarizarea pentru personalul didactic din învăţământul preuniversitar, este revizuită baza de calcul pentru plata cu ora. În sănătate, este modificat modul de acordare a sporului de ture.
Nicușor Dan s-a întâlnit, joi, cu liderii partidelor politice. Discuțiile au avut loc după ce Comisia Europeană a respins proiectul legii salarizării prezentat de miniștrii interimari Alexandru Nazare și Dragoș Pîslaru, cât și variantele alternative propuse pentru anvelopa salarială.
În forma veche, proiectul nu îndeplinea jalonul asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ceea ce pune în pericol plata fondurilor aferente acestuia, au declarat surse politice pentru Știrile ProTV.
Principalul motiv invocat de Comisia Europeană este impactul bugetar prea mare al proiectului și riscul pe care acesta îl poate genera asupra echilibrului bugetar al României. Sursele citate spun că Dragoș Pîslaru a prezentat mai multe variante privind evoluția anvelopei salariale, inclusiv scenarii care presupun o creștere de 12 miliarde de lei sau chiar 16 miliarde de lei în 2027 față de 2026. În discuțiile inițiale era avută în vedere o creștere de aproximativ 8 miliarde de lei.
