Ilie Bolojan: Noua lege a salarizării nu va fi gata până la 1 august

„Săptămâna viitoare e importantă pentru adoptarea legilor din PNRR”, a declarat premierul interimar, făcând trimitere la sesiunea extraordinară a Parlamentului.

Principalele declarații ale lui Ilie Bolojan:

Sunt șase capitole importante care vor fi abordate în sesiunea parlamentară extraordinară:

1. Recompensarea angajaților din ANAF și Vamă pentru a încuraja creșterea încasărilor la buget;
2. Noi reglementări cariera și performanța funcționarilor publici și personalului contractual;
3. Codul Urbanismului care are un impact de peste 900 de milioane de euro;
4. Decarbonizare - aici sunt două proiecte. Unul vizează schemele de înlocuire a formelor de încălzire ineficiente. Al doilea vizează reglementările pentru investițiile în tehnologia hidrogenului;
5. Incompatibilitățile și ANI.
6. Legea salarizării.

Negocierile pe legea salarizării vor continua, dar Ilie Bolojan consideră că abia în august ar putea fi votată.

Proiectele care vor ajunge la votul Parlamentului în sesiunea extraordinară însumează peste 1,6 miliarde de euro în granturi din PNRR, la care se mai adaugă alte trei miliarde în decursul următoarelor trei luni.

Premierul interimar a mai subliniat că PNRR a fost asumat de toate guvernele României din 2021 până în prezent.

Ilie Bolojan a comentat pe marginea proiectului noii legi a salarizării și a dat asigurări că nu vor scădea veniturilor angajaților din mediul public, explicând că în situațiile în care nivelul de salarizare ar trebui să fie mai mic decât cel actual vor fi oferite compensații și, la final, două treimi din salarii ar urma să crească, iar o treime ar urma să stagneze.

„Noi am ajuns cu acest proiect pornind de la suma de cheltuieli pentru personale de 166 de miliarde, adică 8,1% din PIB. Pentru 2027, avem 174 mld, adică 7,9% din PIB. Pe aceste sume au semnat partidele un acord. În baza discuțiilor cu sectoarele bugetare. Ministerul Muncii a constatat unele probleme, a văzut care sunt așteptările și propunerea pe care a făcut-o a fost ca anvelopa salarială să crească cu o valoare mai mare”, a explicat premierul interimar. 

În ceea ce privește atacul cibernetic asupra Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), Ilie Bolojan a dat asigurări că nu au fost afectate datele legate de proprietăți și că aplicația care rulează baza de date a instituției este mutată în cloud-ul guvernamental.

Premierul a vorbit și despre deblocarea posturilor din Sănătate și a explicat că este nevoie de un memorandum din partea Guvernului pentru a se face asta. El a mai explicat că, în ultima perioadă, i s-a cerut deblocarea peste 26.000 de posturi, peste 10% din numărul angajaților din sistemul de sănătate. Această creștere a numărului de posturi vine în condițiile în care procentul mediu de ocupare al paturilor din spitale se află la peste 60%.

„La 193.000 de angajați din sistemul de sănătate ni s-au solicitat deblocarea a 26.000 de posturi, mai bine de 10% din numărul de posturi totale. În condițiile în care, din cele 132.000 de paturi din spitale, 90% în sectorul public, gradul mediu de ocupare este de 65%”, a declarat Ilie Bolojan.

Premierul a prezentat un grafic cu evoluția cheltuielilor cu personalul din Sănătate de-a lungul ultimilor ani:

„Managerii de spital încasează două treimi din banii de spitale chiar dacă nu ar trata niciun pacient, iar diferența din decontările de servicii ale spitalelor. Am cerut azi în guvern Ministerului Sănătății ca până luni să finalizeze o analiză în care spitalele care au cheltuieli de personal peste media națională să fie depunctate dacă cer angajări noi, precum și cele care au un grad de ocupare a paturilor sub medie. Fie personalul să fie dislocat către secții cu activitate, fie să redirecționăm paturile către un necesar în societate, precum paturile de paliație care sunt de numai 4.000. Să lucrăm la cauze, în așa fel încât să avem bani în sănătate pentru serviciile care se oferă pacienților. Dacă vom continua cu acest sistem, nu ne vor ajunge niciodată banii”, a mai adăugat Ilie Bolojan.

Premierul interimar a vorbit și despre situația de pe piața carburanților. Astfel, în ceea ce privește aprovizionarea cu carburanți, Ilie Bolojan a explicat că atacurile din Marea Neagră cresc riscurile pentru transportatori și a explicat că România nu va avea probleme în următoarele două săptămâni. În plus, Rompetrol, care folosește petrol din Kazakhstan, caută rute alternative.

Ilie Bolojan a dezvăluit că instituțiile statului poartă discuții cu agențiile de rating și a explicat că există o perspectivă bună, date fiind rezultatele fiscale ale României din prima parte a anului.

Printre cele mai importante decizii aprobate se numără Strategia națională pentru conservarea biodiversității 2026–2030, document inclus în jaloanele asumate de România prin PNRR.

„Tocmai am trecut un jalon de reformă pe care Ministerul Mediului trebuia să îl îndeplinească pentru PNRR, în valoare de un 1 miliard de euro! La ședința de Guvern de astăzi a fost adoptată Strategia privind conservarea biodiversității! 1 miliard de euro din PNRR rămân în țară pentru investiții vitale pentru sute de comunități! În plus, prin această strategie, România stabilește un cadru clar de acțiune pentru protejarea biodiversității. Fiecare măsură are instituții responsabile, termene, potențiale surse de finanțare și indicatori de rezultat”, a transmis Diana Buzoianu, ministrul interimar al Mediului.

De asemenea, Guvernul a analizat stadiul pregătirii Cererii de Plată nr. 5 din PNRR și a aprobat o serie de memorandumuri privind cooperarea cu Ucraina, dezvoltarea unei platforme pentru industria europeană de apărare și finanțarea unor proiecte în domeniul energiei.

„Pentru depunerea cererii de plată numărul 5 din PNRR, așa cum a fost agreată cu Comisia Europeană, România trebuie să îndeplinească 75 de ținte și jaloane. Astfel, în vederea unei atente monitorizări, în precedenta ședință de Guvern s-a stabilit ca toți coordonatorii de reforme și investiții să finalizeze și să transmită MIPE stadiul aferent îndeplinirii țintelor și jaloanelor, să întocmească listele de verificare și toate celelalte documente necesare pentru depunerea cererii de plată număr 5, până la data de 23 iulie 2026. Urmare a centralizării și verificării documentelor transmise de coordonatorii de reforme/investiții rezultă că au fost trimise un număr de 44 cover-note finale consultate preliminar cu Comisia, pentru care se așteaptă feed-back. Pentru alte 21 de cover note primite au fost inițiate discuții tehnice cu coordonatorii de reforme și investiții în perspectiva integrării observațiilor. Celelalte 10 cover note nu au fost transmise către MIPE. În concluzie, MIPE solicită acestor coordonatori de reforme și investiții să finalizeze până la 30 iulie 2026 toate sarcinile restante aflate în responsabilitatea lor”, se arată în comunicatul de presă al Executivului.

Guvernul a mai aprobat un memorandum prin care România poate negocia și semna un acord cu Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD), în baza căruia va primi un grant de 1,7 milioane de dolari. Banii nu sunt destinați investițiilor propriu-zise, ci pregătirii unui viitor program de finanțare, denumit SHARP, care urmărește să facă sistemele de încălzire din România mai rezistente și mai eficiente.

Ministerul Energiei va gestiona acest grant și va înființa o unitate specială care se va ocupa de implementarea proiectului. Cu fondurile primite vor fi realizate studii și analize pentru modernizarea sectorului de încălzire și răcire, vor fi stabilite investițiile care vor fi incluse în viitorul program, iar ministerul va beneficia de asistență tehnică pentru îmbunătățirea organizării și pentru pregătirea unei campanii de informare a potențialilor beneficiari.

Grantul poate fi utilizat până la 31 decembrie 2027, iar memorandumul îl împuternicește pe ministrul Finanțelor să semneze acordul și prevede ca acesta să intre în vigoare imediat după semnare.