FMI avertizeaza Guvernul: Deficitul bugetar ar putea depasi 3% din cauza reducerilor de taxe si a majorarilor salariale
Fondul Monetar International estimeaza un deficit bugetar de 3% din PIB in 2016 si peste acest nivel in 2017 din cauza reducerilor masive de taxe si impozite si a majorarilor salariale anuntate.
"Pentru anii 2016 si 2017, politicile adoptate si cele care se intentioneaza a fi adoptate - o combinatie de reduceri masive de impozite si taxe si de majorari salariale - vor impinge deficitul fiscal pana aproape de 3% din PIB in anul 2016, si peste acest nivel in 2017 daca nu sunt identificate masuri compensatorii sau daca nu se intampla din nou neexecutarea integrala a cheltuielilor de capital", se arata intr-un comunicat semnat de seful misiunii FMI in Romania, Andrea Schaechter.
Potrivit sursei citate, pentru acest an, bugetul este construit astfel incat sa se realizeze tinta de deficit de 1,9% din PIB datorita realizarilor bune pe partea de venituri, dar si a executiei sub asteptari a bugetului de capital.
“Aceasta abordare prociclica va induce un stimul la nivelul economiei intr-un moment in care acesta nu era necesar, avand in vedere cresterea economica, si va aseza datoria publica pe o traiectorie ascendenta. Planurile fiscale sunt raportate la o tinta recomandata de deficit de 1,5% din PIB pentru anul viitor, deficit ce ar asigura reducerea datoriei publice ca pondere in PIB si, data fiind neutralitatea ciclica, ar acomoda perspectivele actuale de crestere”, se mai arata in documentul citat.
Oficialii FMI mentioneaza faptul ca, in ultimii ani, Romania a inregistrat o imbunatatire considerabila a indicatorilor macroeconomici, insa protejarea acestor realizari este cruciala in contextul cresterii riscurilor de evolutii sub asteptari la nivel global, mai ales in economiile emergente.
In acest sens, Romania trebuie sa adopte o serie de politici prioritare, cele mai importante fiind cele legate de mentinerea disciplinei fiscale in vederea consolidarii finantelor publice, precum si reinnoirea angajamentului pentru reformele structurale, mai ales in zona companiilor de stat, pentru a sustine nivelul de incredere si a imbunatati potentialul de crestere pe termen lung.
“Lipsa progreselor in zona reformelor structurale constituie un obstacol principal pentru perspectivele de crestere pe termen lung. Cel mai puternic pilon al reformelor structurale din Romania a fost imbunatatirea continua a cadrului de formare a preturilor in energie, acompaniata de eforturi permanente de intarire a sistemului de sprijin pentru consumatorii vulnerabili. Cu toate acestea, actiunile de imbunatatire durabila a performantelor obtinute de multe intreprinderi de stat (IS) ineficiente din sectoarele transporturi si energie au fost stopate, acest lucru datorandu-se partial neimbratisarii pe deplin a conceptului de mai buna guvernare corporativa a acestora. Noul proiect de act normativ privind guvernarea corporativa, daca va fi implementat in maniera acoperitoare, va constitui o oportunitate de recladire a credibilitatii in acest domeniu. In acelasi timp, autoritatile ar trebui sa dea un nou impuls implicarii sectorului privat in IS, prin oferte publice initiale sau prin privatizari strategice”, se subliniaza in comunicatul FMI.
Reprezentantii institutiei noteaza si necesitatea modernizarii infrastructurii de transport public a Romaniei, fara de care avantajele activitatii economice puternice din prezent nu vor avea decat o viata scurta, iar progresele catre convergenta economica vor fi lente.
In ceea ce priveste cresterea economica, FMI estimeaza un avans de 3,4% pentru acest an, pe seama consumului, a investitiilor si a exporturilor. “Perspectiva de crestere pe termen scurt este puternica, dar riscurile sunt de a inregistra rezultate sub nivelurile anticipate. Economia creste intr-un ritm sanatos, pentru anul 2015 anticipandu-se o crestere PIB-ului real de 3,4%, la aceasta crestere contribuind, in general consumul, investitiile si exporturile. Se preconizeaza ca si relaxarea fiscala prociclica din anul 2016, menita sa impulsioneze cererea interna, sa contribuie la o accelerare a activitatii economice cu aproximativ 3,9% in anul viitor; ea va inversa insa progresele recent obtinute in stabilizarea datoriei publice”, mai spune seful misiunii FMI.
Ea a vorbit si depre reforma ANAF, care ar trebuie sa directioneze resurse dinspre controalele pentru rambursarea TVA catre activitati ce genereaza mai multe venituri.
De asemenea, Andrea Schaechter a atins si subiectul legat de noul regim de impozitare a resurselor naturale, care, in opinia sa, ar trebui calibrat cu atentie pentru a se asigura un echilibru intre stimularea investitiilor pe de o parte, si obtinerea de catre stat a partii ce i se cuvine din aceste venituri, pe alta parte.
Politica monetara se confrunta cu noi provocari, avand in vedere ca inflatia generala anuala se va mentine in zona negativa pana la mijlocul anului 2016, reflectand in mare parte reducerea TVA la alimente din luna iunie si reducerea cotei standard de TVA din ianuarie 2016 si preturile mai mici la marfuri. “Cu toate acestea, nu se impune o relaxare imediata a politicii monetare, data fiind pozitia fiscala bazata pe expansiune din anul 2016, cresterea rapida a salariilor, anticipatiile inflationiste amplu ancorate si incertitudinile ce persista pe pietele financiare globale”, se subliniaza in document.
Fondul Monetar International a efectuat o vizita de o saptamana in Romania pentru a discuta cu autoritatile stadiul economiei romanesti, evolutiile viitoare si bugetul de stat pe 2016.
Incepand din 2009 si pana in prezent, Romania a incheiat trei acorduri consecutive de imprumut cu Fondul Monetar International si Uniunea Europeana, care au servit ca o ancora pentru politicile guvernamentale in domeniul bugetului, privatizarii companiilor de stat si economiei.
Ultimul acord cu FMI, care a expirat in septembrie 2013, a avut o valoare de doua miliarde de euro insa autoritatile de la Bucuresti nu au accesat fonduri. Scopul acordului de tip preventiv a fost acela de a proteja economia romaneasca de eventuale socuri pe pietele financiare. Acesta a fost cel de-al 10-lea incheiat de Romania cu Fondul Monetar International din ultimii 23 de ani si al treilea acord solicitat FMI, de la declansarea crizei economice, in 2009.
FMI: Bancile din Romania trebuie sa mentina un nivel puternic al rezervelor pentru a gestiona riscurile legale considerabile
Sectorul bancar din Romania a facut fata cu bine incertitudinilor legate de Grecia din vara acestui an, insa trebuie sa mentina un nivel puternic al rezervelor pentru a putea gestiona riscurile legale considerabile, se arata intr-un comunicat semnat de seful misiunii Fondului Monetar International (FMI) in Romania, Andrea Schaechter.
'Sectorul bancar se gaseste cu un pas mai aproape de revigorarea intermedierii. Sectorul bancar a facut fata cu bine incertitudinilor legate de Grecia din vara acestui an si continua sa mentina rezerve suficiente de capital si de lichiditati. Pe masura ce bilanturile s-au consolidat si redresarea economica a capatat teren, creditarea sectorului privat a inceput sa dea semne de revenire incipienta. In acelasi timp, mentinerea unor rezerve puternice va fi esentiala pentru ca bancile sa poata gestiona riscurile legale considerabile', se mentioneaza in document.
Pe de alta parte, reprezentantii FMI remarca intarzierea adoptarii legislatiei in ceea ce priveste falimentul bancilor, garantarea depozitelor si supravegherea macroprudentiala. 'Urgentarea adoptarii atat de intarziatei legislatii din sectorul financiar, referitoare la inchiderea bancilor, la garantarea depozitelor, supravegherea macroprudentiala si la obligatiunile garantate, va contribui la intarirea cadrului legal actual si la alinierea acestuia la bunele practici internationale', se mai arata in comunicatul citat.
In ceea ce priveste modernizarea regimului insolventei in Romania, procesul avanseaza, iar misiunea a recomandat consolidarea proiectului de legislatie secundara pentru a se asigura implementarea eficienta a cadrului legal privind insolventa personala, se mai arata in comunicatul FMI.
