Este presedintele cel mai important om din Romania? Cele trei mari puteri care ii LIPSESC sefului statului
O Constitutie, doua modele de presedinte si trei sefi de stat alesi democratic, de asta au avut parte romanii dupa Revolutia din '89.
In ultimii 25 de ani, locatarii de la Palatul Cotroceni - indiferent ca s-au numit Iliescu, Constantinescu sau Basescu - au interpretat diferit textul legii fundamentale, fiind brevetate notiunile de presedinte-arbitru si de presedinte-jucator.
Gandita in asa fel incat puterea sa nu mai fie in mainile unui singur om, Constitutia din 1991 a introdus in Romania regimul semi-prezidential in care seful statului a primit, mai degraba, un rol simbolic.
Asa se face ca, desi este ales direct de popor, nu are atributii directe, spre exemplu, in ceea ce priveste salariile si pensiile romanilor.
Fara indoiala, cea mai ravnita functie de la noi este cea de sef al statului. Dar oare cine ocupa aceasta pozitie este si cel mai puternic om din Romania? Politologii care au analizat Constitutia si mandatele celor trei presedinti de dupa Revolutie sustin ca rolul celui ales este, mai degraba, unul restrans.
Cristian Parvulescu, politolog: "Este vorba despre un presedinte slab pentru ca nu are trei puteri importante care definesc o presedintie puternica. Si aceste puteri sunt: posibilitatea de a dizolva Parlamentul, posibilitatea de a demite prim-ministrul, de a demite Guvernul si posibilitatea de a convoca referendumul legislativ. Fara sa poti demite prim-ministrul, fara sa poti dizolva Parlamentul, nu poti schimba de fapt linia politica a unei tari".
Cei care au scris Constitutia Romaniei democratice au vrut sa elimine riscul unui presedinte atot-puternic, dar au tinut cont si de realitatea acelor vremuri, de relatia dintre presedintele Ion Iliescu si premierul Petre Roman.
Cristian Parvulescu, politolog: "Tocmai ca era evident ca intre Ion Iliescu si Petre Roman situatia nu este roz, s-a dorit un sistem care sa protejeze ambele institutii. Formula sef de stat, chiar daca nu este cuprinsa in Constitutie, reprezinta foarte bine pozitia pe care o ocupa. Este un arbitru".
Seful statului este exclus aproape total de la deciziile economice, trecute in sarcina Guvernului si a Parlamentului. Este motivul pentru care, la noi, presedintele a fost comparat cu un notar, care doar semneaza cresterile de salarii si pensii, ori de taxe si impozite, inainte sa fie publicate in Monitorul Oficial.
Cristian Parvulescu, politolog: "Un alt element care slabeste presedintele in Romania, si noi o stim deja, este suspendarea din functie. Este un instrument parlamentar, nu juridic, care nu este prezent decat in Constitutia Romaniei si Austriei. In Austria nu s-a folosit niciodata, in Romania s-a folosit deja de doua ori".
Puterile presedintelui cresc insa cand vine vorba despre justitie, aparare sau politica externa. Seful statului numeste, ce-i drept la propunerea Guvernului, sefii Parchetelor si pe cei din domeniul apararii, dar si ambasadorii Romaniei. De asemenea, poate sa refuze numirea unui ministru in Guvern, daca are motive intemeiate.
Cristian Parvulescu, politolog: "Relatii internationale, aparare nationala si ordine publica, acestea sunt domeniile pe care Constitutia le rezerva presedintelui. Sunt asa-numitele domenii regaliene, iar in rest presedintele trebuie sa conlucreze cu celelalte puteri".
De asemenea, seful statului, alaturi de Parlament, coordoneaza si controleaza activitatea serviciilor secrete.
Cristian Parvulescu, politolog: "Coordoneaza nu doar activitatea de aparare, ci si activitatea de informatii si contrainformatii. Cum suntem intr-o perioada in care se vorbeste atat de mult despre rolul serviciilor secrete, probabil ca nu este neglijabila aceasta atributiune. Unii tind sa spuna ca este cea mai importanta si ca, in realitate, daca presedintele coordoneaza serviciile secrete, atunci coordoneaza totul. S-a dovedit ca nu e asa!"
Odata ajuns la Cotroceni, in 2004, Traian Basescu este cel care a introdus conceptul de presedinte-jucator. Constient de limitele Constitutiei, acesta a interpretat-o in favoarea sa si a participat la multe decizii importante. Rolul de arbitru in Romania a cazut, astfel, pe umerii altei institutii.
Cristian Parvulescu, politolog: "CCR a ajuns sa joace un rol important pentru ca nu mai exista o alta instanta de arbitraj. Devenind jucator, presedintele nu mai putea sa si arbitreze. Un presedinte arbitru ar fi, din anumite puncte de vedere, mai util decat un presedinte jucator. Pentru ca, fiind jucator, dintr-o data isi creaza ostilitati".
Legea fundamentala prevede ca un presedinte nu poate sta mai mult de doua mandate la Palatul Cotroceni.
