Edilii vor putea încasa încă o jumătate de salariu dacă atrag fonduri europene. „Sporul de hărnicie a fost dublat”
Primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții de consilii județene vor putea încasa încă o jumătate de salariu dacă atrag fonduri europene.
''Sporul de hărnicie'' pentru ei ar putea să se dubleze chiar din februarie față de cât este acum, a decis Guvernul.
Miza stimulentului salarial este că România să nu piardă 29 de miliarde de euro puse la dispoziție de Comisia Europeană până în 2026. La această sumă uriașă se adaugă și alte miliarde pe care țara noastră le va rata, dacă nu încheie cu succes proiectele în 2023 - ultimul an de grație.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Pentru a-i face pe edili și pe șefi de consilii județene să atragă mai mulți bani europeni, Guvernul a decis să le dea în plus cu până la 50% din leafă dacă au succes. Asta înseamnă o dublare față de sporul maxim de până acum.
Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene: „Am uniformizat sporul pe care îl acordăm pentru gestionarea proiectelor cu finanţare externă nerambursabilă, atât pentru primari şi preşedinţii de CJ, de la 25% la 50%// este nefiresc că primarul care răspunde în primărie de tot ce înseamnă portofoliul de proiecte europene să primească mai puţin decât subordonaţii săi.”
''Spor'' pentru atragerea de fonduri europene va fi și pentru cei care ocupă funcții de viceprimar și vicepreședinte de consiliu județean. Banii ar urma să fie acordați chiar din februarie, dacă vor fi stabilite criteriile de performanță. Ele vor ține cont de numărul de contracte încheiate, de valoarea lor și de tipul lor. Proiectele de infrastructură sunt cele care vor conta cel mai mult.
Au fost încheiate 5.690 de contracte cu fonduri europene, aflate acum în diferite stadii realizare. În total, dacă toate s-ar concretiza, România ar urma să absoarbă 11 miliarde de euro. Până acum, doar 5 miliarde de euro sunt bani din plăți efective, de aceea - spun autoritățile de la București - e nevoie de stimulente financiare pentru ca restul banilor să nu fie pierduți. Pentru unele proiecte, 2023 este ultimul de grație. De exemplu, în cazul proiectelor de infrastructură mare, care includ autostrăzi, drumuri, extinderea rețelei de metrou, gradul de absorbție este de 76%.
Iar până în 2026, avem de atras prin Planul Național de Redresare și Reziliență 29 de miliarde de euro pentru proiecte de digitalizare, tehnologizare ori pentru construcția de spitale și școli.
Acum, același spor, de cel mult 50%, este încasat de funcționarii publici care gestionează bani europeni.
