Cu alte cuvinte, am contribuit cu toții la un deficit mai mic prin achitarea unor taxe mai mari, dar și prin scumpirile din magazine. Statul continuă să cheltuie mai mult decât încasează, dar diferența a fost în primele patru luni ale anului mai mică decât în trecut.
Deficitul bugetar a fost de 1,17% din produsul intern brut, față de aproape 3% tot în primele patru luni ale anului trecut. Asta înseamnă o scădere de peste 32 de miliarde de lei de la un an la altul.
În timp ce cheltuielile au scăzut cu 3 procente, veniturile statului au crescut cu 12% față de aceeași perioadă din 2025, în special din încasările mai mari de TVA. Plătim o cotă mai mare, de 21%, dar plătim și produse și servicii mai scumpe, pentru că inflația a ajuns la aproape 11%.
Adrian Codirlașu, prședinte CFA România: „Se vede pe partea de TVA, aplicăm TVA la un preț mai mare și automat veniturile bugetare cresc, inflația contribuie la creșterea veniturilor. Plătim toți prin inflație, fără să percepem lucrul acesta, corectarea acestor dezechilibre”.
Totuși, dacă se menține această tendință, ar putea duce nu doar la atingerea țintei de deficit pentru anul acesta, de 6,2% din PIB, ci și la reducerea costurilor de împrumut ale României.
Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor: „Cu această execuție suntem în grafic. Situația este încă fragilă, depindem foarte mult de bani europeni, de sumele pe care trebuie să le atragem până în august, deficitul din acest an depinde de aceste sume care sunt reflectate în venituri în acest, trebuie să fim atenți lună de lună. Este un maraton important, trebuie să ne concentrăm la fiecare execuție în parte”.
Deficitul în scădere este o veste bună pentru agențiile de rating, mai ales în contextul turbulențelor politice. Toate cele 3 agenții mari ne-au avertizat că menținerea ratingului de țară recomandată investițiilor depinde de continuarea consolidării fiscale.
