”DNA-ul Pădurilor” a primit raport favorabil în Comisia de Mediu din Senat
Proiectul de înfiinţare a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu (DIIM), "DNA-ul Pădurilor", iniţiat de parlamentarii USR, a primit, marţi, raport favorabil la Comisia pentru mediu, anunţă senatorul USR Mihai Goţiu.
"Cu puţin timp în urmă, s-a încheiat Comisia de Mediu din Senat. După două ore şi jumătate de dezbateri, legea de înfiinţare a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu (DIIM sau "DNA-ul Pădurilor", cum mai e cunoscută), pe care am iniţiat-o împreună cu colegii din USR, a primit raport favorabil, cu 6 voturi 'pentru' şi un vot 'împotrivă'", a scris Goţiu pe pagina de Facebook, potrivit Agerpres.
Potrivit senatorului USR, proiectul va fi discutat miercuri şi în Comisia juridică, care este coraportoare în acest caz, după care va urma votul în plenul Senatului.
"Săptămâna trecută, avizele din comisiile de specialitate au fost împărţite, trei avize favorabile (la Agricultură, Apărare şi Muncă) şi trei negative (Ape şi Păduri, Buget şi Administraţie). La votul din plen va fi supus, însă, raportul comun al Comisiilor pentru Mediu, respectiv Juridică (...). Încă nu am trecut şi ultimele hopuri, dar mafiile Pădurilor, Apelor şi Deşeurilor din România au de ce sa se teamă! Mâine, structura specializată pentru combaterea infracţiunilor de mediu poate deveni realitate! Pe 13 mai, legea a fost adoptată de Camera Deputaţilor, iar Camera decizională e Senatul", precizează Goţiu.
"Amploarea fenomenului infracţional de mediu şi specificitatea lui impune soluţia unei specializări a persoanelor cu atribuţii de cercetare penală în domeniu şi alocarea de resurse pentru constituirea unei instituţii cu atribuţii clare şi specifice pentru combaterea criminalităţii de mediu (...). Propunem înfiinţarea unei Direcţii de Investigare a Infracţiunilor de Mediu, o structură creată pe modelul DNA şi DIICOT, care să preia competenţa de soluţionare a tuturor infracţiunilor de mediu prevăzute în Codul Penal şi în legislaţia specială din domeniu", se arată în expunerea de motive a proiectului.
Potrivit iniţiatorului, în cinci ani, pe rolul instanţelor au ajuns doar 3.014 dosare care priveau infracţiuni la regimul silvic, iar numărul de persoane juridice condamnate în cadrul acestor dosare este de o persoană (condamnată în 2019), "ceea ce indică faptul că probabil au fost cercetate doar dosare care vizau furturile mici de lemne. Asta în condiţiile în care statisticile indică 20 de milioane de metri cubi de lemn dispărut fără acte din păduri şi valori ale prejudiciului de sute de milioane de euro anual".
