Vicepreședintele Senatului a precizat că România a trecut printr-o experienţă electorală care a arătat cât de vulnerabil poate deveni procesul democratic în faţa suspiciunilor de interferenţă şi a manipulării informaţiei, conform News.ro.
Coteţ a mai declarat că nu este suficient să organizăm alegeri corecte, ci trebuie să demonstrăm transparent şi credibil că acestea chiar sunt corecte.
Mihai Coteţ a fost prezent, miercuri, la conferinţa Autorităţii Electorale Permanente, intitulată “Safeguarding Elections in a Disputed Digital Era”, de la Palatul Parlamentului.
„Democraţia nu este ameninţată doar atunci când voturile sunt fraudate. Este ameninţată şi atunci când cetăţenii ajung să nu mai aibă încredere în votul lor, care contează. Iar această încredere este poate cea mai importantă resursă a unei democraţii. România a trecut printr-o experienţă electorală care ne-a arătat cât de vulnerabil poate deveni procesul democratic în faţa suspiciunilor de interferenţă, a manipulării informaţiei şi a pierderii încrederii publice. Am înţeles că nu este suficient să organizăm alegeri corect, trebuie să fim capabili să demonstrăm transparent şi credibil că ele chiar sunt corecte”, a afirmat Mihai Coteţ.
Cu ajutorul tehnologiei, dezinformarea și manipularea sunt din ce în ce mai răspândite
El a precizat că în prezent instrumentele de manipulare sunt tot mai sofisticate, iar dezinformarea poate traversa frontiere în câteva secunde.
„Astăzi, tehnologia oferă oportunităţi extraordinare, dar şi instrumente de manipulare tot mai sofisticate. Dezinformarea poate traversa frontiere în câteva secunde, iar influenţarea opiniei publice poate deveni dificil de identificat. De aceea, consider că cooperarea europeană nu numai este utilă, este chiar necesară”, a mai transmis vicepreşedintele Senatului.
El a subliniat că cea mai mare victorie a dezinformării este să îi convingă pe oameni să nu mai creadă în democraţie.
„Parlamentele, autorităţile electorale şi instituţiile europene au o responsabilitate comună: să construiască mecanisme care să protejeze integritatea votului fără să afecteze pluralismul şi libertăţile fundamentale. Dar avem nevoie de mai mult decât legislaţie, avem nevoie de instituţii credibile, de o cooperare reală şi de capacitatea de a acţiona la timp. Cea mai mare victorie a dezinformării nu este să convingă oamenii să voteze într-un anumit fel, ci să îi convingă să nu mai creadă în democraţie”, a mai afirmat Mihai Coteţ.
Raportul în care este explicată decizia anulării alegerilor din 2024 nu e, încă, public
Pe 6 decembrie 2024 Curtea Constituţională a anulat primul tur al alegerilor prezidenţiale şi a cerut reluarea întregului proces electoral, o decizie fără precedent în România, care a alimentat numeroase teorii în legătură cu motivele adevărate ale anulării. Ulterior, în 2025, președintele Nicușor Dan a câștigat majoritatea voturilor.
Proaspătul președinte a promis publicarea raportului în care se explică în mod clar motivele anulării alegerilor.
„Suntem datori să explicăm cetățenilor și aliaților cauza anulării alegerilor. Credibilitatea țării depinde de asta”, a spus președintele României, la finalul lunii mai 2025.
Cea mai recentă declarație a Președintelui pe această temă a fost în data de 6 iunie 2026, când a declarat că raportul complet va fi prezentat „într-un termen rezonabil”.
.webp)
