Cseke Attila: „Reforma administraţiei va eficientiza statul, nu va da oameni afară”

Impactul financiar al reformei administraţiei locale şi centrale se va situa între 3,5 şi 4,5 miliarde de lei. Ministrul afirmă că şi-ar dori ca reforma administraţiei să fie adoptată prin asumarea răspunderii de către Guvern.

Cseke Attila a fost întrebat, joi, într-o conferinţă de presă, care este impactul măsurilor de eficientizare a administraţiei locale şi centrale.

„Impactul pe măsurile privind autorităţile administraţiei publice locale generează financiar 1,7 miliarde de lei. Impactul pe măsurile de eficientizare a administraţiei publice centrale ne aşteptăm să fie o sumă mai mare decât aceasta.

Deci, undeva la 3,5-4,5 miliarde, care ar fi impactul financiar al acestor măsuri privind administraţia publică centrală şi locală”, a răspuns ministrul.

„Pentru autorităţile locale sunt două modalităţi de reducere a cheltuielilor. O modalitate este reducerea posturilor, care porneşte de la 30%, aplicabil tuturor autorităţilor locale. Dacă, în cadrul celor 30%, avem numai posturi vacante, înseamnă că nu trebuie desfiinţate posturi ocupate, deşi această posibilitate există şi astăzi în Codul administrativ. Deci, ca să stabilim un lucru de la început, reorganizarea autorităţilor locale sau a autorităţilor centrale este posibilă şi astăzi, fără aceste procente. În aplicarea acestui procent de 30%, am propus o frână de 20%, care înseamnă că atunci când avem mai mult de 20% posturi ocupate care ar fi afectate, să ne oprim, la fiecare autoritate locală, la 20%, pentru a nu afecta în mod major prin reducerea de 30%. Aceste procente generale, pe întreg sistemul de autorităţi ale administraţiei publice locale, cunoscând cifrele din teritoriu şi din toată ţara, generează o reducere de 10% a posturilor ocupate, aproape 13.000 de posturi ocupate”, a explicat ministrul Dezvoltării.

Acesta a precizat că sistemul astfel gândit protejează primarii şi preşedinţii de consilii judeţene care au gestionat eficient banii, având grile de personal care nu sunt supraîncărcate:

„În această simulare a noastră este vorba despre în jur de 700 de unităţi administrativ-teritoriale unde nu va fi necesară, prin aplicarea acestui procent, reducerea unor posturi ocupate, pentru că sunt multe posturi vacante, ceea ce înseamnă că organigrama nu este plină şi primarul şi-a gestionat eficient, sau preşedintele Consiliului Judeţean, organigrama.”

Ministrul a explicat, de asemenea, că există alternativa la reducerea posturilor ocupate, aceea de a reduce cheltuielile de personal cu 10%, pe care o poate alege autoritatea locală în 2026.

„Este o măsură tranzitorie, temporară, pentru că din 2027 toată lumea trebuie să vină pe acest procent care porneşte de la 30%. De ce 10%? Pentru că acelaşi procent de 10% este prevăzut sau va fi prevăzut în proiectul de lege pentru autorităţile administraţiei publice centrale, cu menţiunea că aici se dă posibilitatea ordonatorului principal de credite de a aplica această reducere a cheltuielilor de personal în mod diferenţiat”, a mai declarat ministrul.

Cseke Attila a explicat că la fiecare minister situaţia este diferită.

„În mod cert există situaţii în care, la unele instituţii din subordine, se impune o reducere mai semnificativă, iar la altele poate o reducere mai mică, dar, în ansamblu, pe coordonatorul principal de credite trebuie să rezulte o reducere de personal de 10%. Proiectul prevede şi faptul că, în legea bugetului de stat pe anul viitor, aceşti ordonatori principali de credite din administraţia publică centrală vor primi o alocare a cheltuielilor de personal redusă cu 10%. Excepţie, în proiect, în această fază, fac creşele, învăţământul preuniversitar şi spitalele”, a explicat Cseke Attila.

Întrebat câte posturi se vor reduce din administraţia centrală, ministrul a explicat că nu există momentan acest calcul:

„Nu avem o cifră pe administraţia publică centrală, pentru că administraţia publică centrală se deosebeşte de administraţia locală în ceea ce priveşte posturile. (…) Unele ministere au un personal mai mic, altele un personal mai mare, în funcţie de atribuţiile pe care le au. De aceea, soluţia pe care am propus-o şi cu care coaliţia a fost de acord este aceea ca, la administraţia publică centrală, să avem o reducere a cheltuielilor salariale cu 10%, pentru că aceste cifre, per ansamblul autorităţilor, sunt nu numai greu de aflat, dar şi greu de aplicat, pentru că fiecare autoritate are o reglementare proprie.”

„Fiecare ministru îşi va gestiona această chestiune, dar, încă o dată, fiecare ministru va avea o reducere de 10% a cheltuielilor de personal şi va trebui să vină cu soluţii. Există posibilitatea reducerii unor sporuri, există posibilitatea reducerii unor posturi, sunt mai multe posibilităţi”, a adăugat ministrul.

Întrebat de când se va aplica această reformă, Cseke Attila a declarat:

„În primul rând, este vorba despre o eficientizare a administraţiei. Cred că recunoaşteţi şi dumneavoastră că avem o anumită birocraţie în administraţie, şi în administraţia publică centrală, şi în administraţia publică locală. Aici nu este vorba despre bucuria unui Guvern de a da oameni afară, este vorba despre necesitatea de a eficientiza un anumit tip de activitate care ţine de administraţia publică centrală şi locală. În câteva zile finalizăm acest proiect, conform acordului din coaliţie, şi îl pornim în circuitul de avizare. Propunerea mea, dacă vreţi, este aceea ca acest pachet să fie promovat prin asumarea răspunderii. Coaliţia va decide asupra acestei proceduri.”

Cseke Attila a precizat că, dacă Guvernul este de acord cu asumarea, se va ajunge în Parlament:

„În funcţie de ceea ce se întâmplă în procedura parlamentară, intrarea în vigoare poate să aibă loc mai rapid, adică chiar la 1 ianuarie. Dacă procedura parlamentară se prelungeşte printr-o depunere de moţiune de cenzură, eventual prin atacarea pachetului, a proiectului la Curtea Constituţională, atunci, sigur, nu va putea intra la 1 ianuarie, ci va intra în vigoare mai târziu.”

Articol recomandat de sport.ro

Ce a postat Cristiano Ronaldo, în ziua finalei Spania - Argentina