CRONOLOGIE. La doua saptamani de la referendum nu avem o cifra oficiala a romanilor cu drept de vot
Avertismentele oficialilor americani si europeni vin dupa doua saptamani in care politicienii de la Bucuresti nu pot spune cert cati romani au drept de vot.
Problema complica situatia pentru ca in lipsa unui raspuns judecatorii constitutionali intarzie pronuntarea asupra referendumului pentru demiterea lui Traian Basescu. In spatele usilor inchise, presiunile sunt imense.
La o zi dupa vot, primul care a scris Curtii Constitutionale cerand validarea rezultatelor referendumului a fost Ion Iliescu.
30 iulie
"Cetatenii cu drept de vot din tara nu sunt mai multi de 14, cel mult 15 milioane, iar cele noua milioane participante l-au demis pe Basescu legal si constitutional", argumenta fostul presedinte.
31 iulie
De la Cotroceni, si presedintele interimar repeta acelasi lucru.
"Avem de-a face cu doua cifre - una democratica, valabila legal pentru ca nu au fost in stare institutiile sa o adapteze la o realitate, si asta e cifra din liste, si o cifra care reflecta realitatea, adica numarul de oameni vii", spunea Crin Antonescu.
1 august
Curtea Constitutionala cere Ministerului de Interne sa ii trimita numarul corect al votantilor din Romania. MAI confirma 18,2 milioane de cetateni cu drept de vot.
Actul care ajunge la Curte este semnat de ministrul delegat pentru administratie de la acea ora, Victor Paul Dobre.
A doua zi, Curtea reia dezbaterea, doar ca intre timp mai ajunge un document de la Interne, semnat tot de Dobre si de seful de la evidenta populatiei, chestorul Manoliu, care anuntau ca nu isi mai pot asuma veridicitatea numarului de persoane inscrise in listele electorale permanente.
2 august
Cu aceste date contradictorii pe masa, magistratii amana decizia cu o luna.
"Trebuie verificata realitatea cetatenilor cu drept de vot la 29 iulie", spunea Ion Predescu, judecator CCR.
Tot pe 2 august, procurorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie se autosesizeaza si incep cercetarea contradictiilor din documentele oficiale. Procurorii cer si primesc avizul judecatorilor pentru a intercepta convorbirile telefonice ale capilor MAI.
O zi mai tarziu, intr-o discutie cu seful de la Interne, liberalul Paul Dobre il anuntat ca, de la partid, colegii ii pregatesc plecarea.
3 august
Intr-o alta discutie, liberalul Paul Dobre vorbea despre acte pe care Guvernul intentioneaza sa le adopte de urgenta.
In aceeasi zi seful executivului le-a dat ordin prefectilor si primarilor sa inceapa verificarile om cu om.
"Facem in 20 de zile un mini-recensamant sa vedem doar daca mai exista omul sau nu mai exista", spunea Victor Ponta.
Din interceptarile surprinse de procurori, reiese ca discutiile din spatele usilor inchise erau tensionate.
Doua zile mai tarziu, cei doi ministri isi anunta demisia.
In aceeasi zi, procurorii il informeaza pe Seful Directiei de evidenta informatizata a persoanei, Constantin Manoloiu, ca este urmarit penal pentru abuz in serviciu, mai precis pentru documentul in care arata ca Ministerul nu isi asuma numarul de 18,2 milioane de alegatori.
Chestorul Manoloiu fusese atentionat, cu cateva zile inainte, de presedintele suspendat Basescu.
7 august
La inceputul acestei saptamani, Guvernul declara ca renunta la recensamant. Cateva zile mai tarziu, noul sef de la Administratie, Radu Stroe, trimitea insa in teritoriu un memorandum privind eliminarea de pe liste a 9 categorii de catateni.
Razboiul nu s-a oprit insa aici. Tot luni, presedintele Augustin Zegrean trasmite Guvernului, in numele Curtii, o rectificare din care rezulta ca pe listele electorale trebuie inclusi toti romanii, inclusiv cei din strainatate.
Cu aceasta rectificare nu sunt insa, de acord cel putin 3 dintre judecatorii Curtii.
Problema va fi transata marea viitoare, cand Curtea Constitutionala se reuneste din nou.
Citeste si materialul Gandul.info: Culisele celor 13 zile post-referendum care au aruncat Romania in criza de nervi - momentele decisive si personajele-cheie
Etichete: audieri, referendum,
Dată publicare:
