Comisia specială a adoptat Raportul la proiectul care modifică Statutul magistraţilor. Ce prevăd noile amendamente
Comisia specială pentru legile Justiţiei a adoptat, luni, la ora 21:00, Raportul de admitere, cu amendamente, la proiectul care modifică Legea 303/2004 privind Statutul magistraţilor.
UPDATE 22:10 Parlamentarii Comisiei parlamentare speciale pentru legile justiţiei au adoptat un amendament al PSD la proiectul de modificare a Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, conform căruia Secţia de investigare a unor infracţiuni din justiţie va fi condusă de un procuror şef.
"Secţia de investigare a unor infracţiuni din Justiţie este condusă de un procuror şef. Secţia de investigare a unor infracţiuni din Justiţie funcţionează cu un număr maxim de 25 de posturi, din care 10 posturi de procuror şi 15 posturi de personal auxiliar de specialitate şi personal economic şi administrativ. Numărul maxim de posturi poate fi modificat prin Hotărâre a guvernului", se arată în amendamentul adoptat de parlamentari.
UPDATE 21:35 Parlamentarii din Comisia specială pentru legile justiţiei au început dezbaterile la proiectul de modificare a Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, după ce preşedintele comisiei, Florin Iordache a propus reluarea lucrărilor marţi, de la ora 10:00, dar parlamentarii opoziţiei s-au opus.
Raportul privind Statutul magistraților a fost adoptat cu 12 voturi „pentru”, 6 voturi „împotrivă” şi o abţinere. Reprezentanţii PNL şi USR au votat împotriva acestui Raport, informează Mediafax.
Dezbaterile au durat peste 9 ore, fiind finalizate la ora 21.00.
Raportul urmează să intre marţi la votul final în plenul Senatului, care este Cameră decizonală.
Anterior, Comisia pentru legile Justiţiei a reglementat, luni, capitolul din proiectul care modifică Legea 303/2004 privind Statutul magistraţilor referitoare la răspunderea magistraţilor, noile amendamente urmând a fi incluse în Raportul care va fi transmis plenului Senatului, care este Cameră decizională.
Noile amendamente adoptate la propunerea PSD şi ALDE conţin următoarele prevederi:
„Răspunderea statului nu înlătură răspunderea civilă penală sau disciplinară a judecătorilor şi procurorilor care şi-au exercitat funcţia cu rea credinţă sau gravă neglijenţă.
Există gravă neglijenţă atunci când judecătorul sau procurorul nesocoteşte din culpă, în mod grav, neîndoielnic şi nescuzabil, normele de drept material ori procesual.
Plata de către stat a sumelor datorate cu titlu de despăgubire se efectuează în termen de cel mult 6 luni de la data comunicării hotărârii judecătoreşti definitive.
Nu este îndreptăţită în repararea pagubei persoana care, în cursul procesului, a contribuit la săvârşirea erorii judiciare de către judecător sau procuror.
Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se va îndrepta cu acţiune împotriva ministerului Finanţelor Publice. Competenţa soluţionării acţiunii civile survine tribunalului în a cărui circumscripţie domiciliază reclamantul.
În termen de 2 luni de la comunicarea hotărârii definitive pronunţate în activitatea prevăzută de alin 4), ministerul Finanţelor publice va sesiza Inspecţia judiciară în vederea constatării existenţei relei credinţe sau gravei neglijenţe a judecătorului sau procurorului care a săvârşit eroarea judiciară, potrivit procedurii prevăzute de dispoziţiile Legii nr. 317/2004 privind CSM.
După rămânerea definită a raportului Inspecţiei judiciare prin care s-a constatat reaua credinţă ori grava neglijenţă a judecătorului sau procurorului, statul exercită acţiunea în regres împotriva judecătorului sau a procurorului.
Competenţa de soluţionare a acţiunii în regres revine în primă instanţă Curţii de Apel Bucureşti, Secţia civilă. În cazul în care judecătorul sau procurorul împotriva căruia se exercită acţiunea în regres îşi exercită atribuţiile la Curtea de Apel Bucureşti sau la Parchetul de pe lângă aceasta, acţiunea în regres va fi soluţionată de către o Curte de Apel învecinată, la alegerea reclamantului.
Împotriva hotărârii pronunţate potrivit alin. 9) se poate exercita calea de atac a recursului la Secţia corespunzătoare a ÎCCJ.
CSM poate stabili condiţii, termene şi proceduri pentru asigurarea de răspundere profesională obligatorie a judecătorilor şi procurorilor. Asigurarea obligatorie nu poate să întârzie, diminueze sau să înlăture răspunderea juridică determinată de reaua credinţă sau grava neglijenţă”.
Etichete: florin iordache, legile justiției,
