Coaliția PSD-PNL-UDMR vrea să schimbe Codul Fiscal. Taxa de solidaritate a fost redenumită
În următoarele două săptămâni, politicienii vor să modifice Codul Fiscal. Cum liberalii nu au acceptat taxa de solidaritate, PSD-ul a redenumit-o și insistă ca marile companii cu cifră de afaceri de peste 100 de milioane de euro să o plătească.
Cu bani în plus s-ar putea alege doar angajații cu salariu minim, iar cei cu venituri medii, adică până-n 6.000 de lei brut, ar primi deduceri fiscale.
Cu o listă de facilități fiscale pe care vor să le introducă și o gaură mare în bugetul de stat, social-democrații insistă că este nevoie de taxa de solidaritate, pe care au rebotezat-o ”contribuție pentru sănătate și educație”.
Măsura ar presupune un impozit suplimentar, introdus marilor companii care au o cifră de afaceri de peste 100 de milioane de euro, însă, cum liberalii încă nu agreează ideea, liderii PSD au scăzut și pragul.
În loc de 1%, acum au propus 0,5%, iar multinaționalele care plătesc deja impozit pe profit ar urma să mai achite la stat doar diferența până la acest procent dacă impozitul calculat este mai mic.
Adrian Câciu, ministru de Finanțe: ”Nu cred că a fost vorba de o taxă de solidaritate, ci de o anumită contribuție, dacă vreți, pentru ceea ce înseamnă sistemul de educație, sistemul de sănătăte.”
Sunt aproximativ 300 de mari companii care au o cifră de afaceri de peste 100 de milioane de euro. Iar multe dintre ele, susține șeful PSD, plătesc prea puțin pentru profitul pe care îl au.
Marcel Ciolacu, președinte PSD: ”Din punctul meu de vedere, 0,8% la aceste companii mi se pare prea puțin. Și am zis să venim nu cu o dublă impozitare, în momentul în care te încadrezi până în 1%, să plătești măcar la nivelul micro întreprinderilor, să plătești atunci o taxă la cifra de afaceri, astfel încât să nu mai exportăm din România profitul”.
Discuția se va tranșa în interiorul coaliției, cel mai probabil după ce va fi consultat și șeful statului.
Kelemen Hunor, președinte UDMR: ”Am susținut această taxă, cred că și în acest moment ar fi o soluție pe termen lung, pentru un an de zile, maximum doi ani de zile. Dar până să luăm o decizie mai e mult. Aasta ar însemna în jur de 0,2% pe cifra de afaceri. Punct.”
Florin Cîțu, președintele Senatului, fost ministru de Finanțe: ”Astfel de cârpeli nu funcțioenază, ele sunt țopăieli fiscale care nu duc niciodată la nimic bun.”
Și tot social-democrații vor deduceri fiscale pentru cei cu venituri medii și mici. Salariul minim pe economie ar putea să aibă taxe zero, iar, pe măsură ce cresc veniturile, ar crește și procentul acordat pentru deduceri. Salariul maxim brut pentru care s-ar acorda astfel de facilități ar fi de 6.000 de lei.
Pentru a face rost și de alți bani la buget, liderii PSD discută și despre supraimpozitarea bugetarilor care au venituri mai mari decât președintele, adică câteva sute de mii de angajați ai companiilor de stat, dar și despre impozit progresiv pentru cei care primesc pensii speciale.
