Șeful misiunii FMI în România: Sistemul de taxe are prea multe scutiri, tratament special pentru anumite grupuri
Șeful misiunii Fondului Monetar Internațional pentru România a analizat situația economică din țara noastră.
Jan Kees Martijn a spus într-un interviu acordat Știrilor ProTV că FMI a fost plăcut surprins de evoluția economiei românești anul acesta și a vorbit despre posibilitatea unei recesiuni.
Laura Culiță: Care e prognoza FMI pentru 2022 și pentru 2023?
Jan Kees Martijn: Am fost surprinși în mod plăcut de performanța economiei românești în primul trimestru, nu ne-am așteptat la așa rată de creștere. Acum ne așteptăm la o creștere a economiei de 3,5-4,5% în 2022, ceea ce înseamnă o îmbunătățire față de prognoza anterioară. Pentru 2023, ne așteptăm la un nivel similar de creștere.
Laura Culiță: Care este perspectiva FMI asupra industriei?
Jan Kees Martijn: Când am văzut datele pe primul trimestru, am văzut într-adevăr o creștere puternică a consumului, am văzut că mulți consumatori, după pandemie, și-au crescut mult cheltuielile, ceea ce a însemnat un impuls puternic pentru economie.
Ne așteptăm ca acest impuls să nu fie de durată, din cauza inflației mari, oamenii au mai puțini bani de cheltuială, așa că ne așteptăm ca cheltuielile făcute de consumatori să fie mai moderate, să nu mai crească mult în perioada următoare.
De aceea, pentru 2022, nu ne așteptăm ca ritmul de creștere de 6,5% să continue, ci se va ajunge la 3,5-4,5% (creștere economică).
Ne așteptăm ca, pentru perioada rămasă din an, industria să nu fie la fel de puternică, sunt multe blocaje în lanțurile de aprovizionare care afectează industria și acestea nu se rezolvă rapid, în parte și din cauza războiului din Ucraina.
Laura Culiță: Care sunt recomandările FMI pentru ca reducerea deficitului și pentru creșterea veniturilor bugetare?
Jan Kees Martijn: Deficitul fiscal al României a fost prea mare pentru mulți ani, este și acum prea mare și autoritățile vor să scadă deficitul în timp. Anul acesta, Guvernul intenționează să scadă deficitul la 5,8% din PIB și sperăm să reușească, dar acesta va fi doar începutul.
Deficitul trebuie să scadă și mai mult pe termen mediu, iar asta înseamnă reforme suplimentare importante. În primul rând, îmbunătățirea colectării de taxe, acesta este un proces care a început deja, dar e mult de făcut inclusiv prin digitalizare, noi sprijinim acest proces, dar credem că nu va fi suficient. Credem că va fi nevoie de măsuri suplimentare pentru a crește veniturile la buget care, în România sunt foarte mici în comparație cu cele ale altor țări. Credem că va fi nevoie de reforme ale sistemului de taxare.
Credem că sistemul de taxe are prea multe scutiri, portițe speciale, tratament special pentru anumite grupuri, iar asta face ca sistemul să fie foarte complicat, așadar e greu de colectat taxe, dar înseamnă totodată și că mulți oameni nu plătesc o parte echitabilă de taxe. Așa că recomandarea noastră este să fie eliminate acele scutiri speciale și tratamente sau grosul, să fie făcut sistemul mai curat, să genereze mai multe venituri și să fie unul corect.
Laura Culiță: În raportul FMI se spune că poate o opțiune, pe termen lung poate, ar fi o taxare progresivă.
Jan Kees Martijn: Când e vorba de taxe, primul lucru pe care punem accentul și menționez din nou este că aveți nevoie de o bază de impozitare mai curată și mai logică. Fără aceasta, nu poți să ai o cotă unică sau o cotă progresivă cu adevărat. Aveți prea multe găuri în sistem, așadar aceasta e prima recomandare și credem că ar trebui să fie prima prioritate. Pe deasupra, aveți alegerea - vreți să aveți un sistem cu o cotă unică reală sau cu una progresivă reală. Vedem motive importante pentru care ați putea alege cota progresivă. Va ajuta la generarea de venituri mai mari, necesară pentru consolidarea fiscală, iar povara pusă în plus va fi pentru cei care își permit mai mult decât alții. Țineți cont că România că e o țară cu o relativă distribuire inegală a veniturilor, deci asta ar ajuta și în acest sens.
Când este vorba despre implementarea practică (a cotei progresive), vom lăsa asta autorităților să analizeze fezabilitatea acestui lucru, dar aș putea înțelege că ar fi mai fezabil să reduci acele portițe și scutiri rapid în 2023. Un sistem eficient de taxare progresivă ar putea dura mai mult.
Laura Culiță: Au venit autoritățile noastre cu un plan pentru curățarea sistemului de taxare?
Jan Kees Martijn: În discuțiile noastre, am prezentat analiza noastră și recomandările noastre, nu am văzut un plan final, clar din partea autorităților, cred că încă mai lucrează la el.
Laura Culiță: În cazul în care România este lovită de o recesiune, ar fi o opțiune pentru România un împrumut?
Jan Kees Martijn: Am venit aici pentru articolul 4, ceea ce înseamnă analiză și recomandări - ceea ce facem pentru fiecare țară în fiecare an. Nu a fost altă discuție dincolo de asta. Aveți dreptate că există o încetinire economică în multe țări, economia românească a avut un start puternic la început de an, dar ne așteptăm să încetinească, la fel și în Europa, așadar vine o încetinire. În acest moment, nu prevedem o recesiune pentru România, așadar nu am avut o discuție ce ar putea fi făcut în acest context.
Laura Culiță: Ați spus că, în contextul crizei energetice, România ar trebui să crească prețurile și, gradual, să reducă sau să elimine acele plafonări de preț.
Jan Kees Martijn: Acest sistem de plafonări a fost rapid și a fost eficient pentru evitarea șocului imediat. Credem că nu este o soluție pe termen lung, că pe termen lung este important să ne mișcăm spre un sistem în care prețurile pentru majoritatea oamenilor sunt mai mari, din cauză că aceste plafonări sunt foarte costisitoare pentru buget și nu toată lumea este la fel de vulnerabilă, așa că noi considerăm că, pentru mulți, ar trebui să fie o creștere graduală a prețurilor la energie, în linie cu ce se întâmplă în piață. E critic însă să fie sprijiniți în continuare cei care au nevoie. Oamenii vor fi motivați să economisească mai multă energie.
.webp)
