CCR a decis că Ordonanţa care reglementează starea de alertă este constituţională
Curtea Constituţională a stabilit, miercuri, că ordonanţa de urgenţă a Guvernului care reglementează starea de alertă este constituţională.
Potrivit unui comunicat al CCR, Plenul Curţii Constituţionale a luat în dezbatere excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art .2 lit.f) şi art. 4 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, excepţie ridicată direct de Avocatul Poporului.
În urma deliberărilor, CCR, "cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 4 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă sunt constituţionale în măsura în care acţiunile şi măsurile dispuse pe durata stării de alertă nu vizează restrângerea exerciţiului unor drepturi sau a unor libertăţi fundamentale", se precizează în comunicatul citat de Agerpres.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Totodată, arată sursa citată, judecătorii constituţionali, cu unanimitate de voturi, au respins excepţia de neconstituţionalitate şi au constatat că dispoziţiile articolului 2 lit. f) din OUG 21/2004 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
"În motivarea soluţiei pronunţate, Curtea, în mod similar considerentelor pe care s-a întemeiat Decizia 152 din 6 mai privind starea de urgenţă, a statuat că actul normativ care restrânge/afectează drepturi şi libertăţi fundamentale ale cetăţenilor sau instituţii fundamentale ale statului cade în sfera interdicţiei prevăzute de art. 115 alin. (6) din Constituţie, astfel că, respectând cadrul constituţional rezultat ca urmare a revizuirii Legii fundamentale din anul 2003, o reglementare cu un atare obiect nu poate fi decât o lege, ca act formal al Parlamentului", menţionează CCR.
Avoatul Poporului, Renate Weber, a spus că proiectul de lege trimis de Guvern la Parlament are două probleme, aceleaşi pe care le are şi Ordonanţa: nu există o definiţie referitoare la starea de alertă şi o limită de timp pentru aceasta.
Potrivit Avocatului Poporului, delegarea unor atribuţii de legiferare către autorităţi administrative având ca finalitate restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale încalcă principiul separaţiei puterilor, precum şi prevederile constituţionale potrivit cărora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ţării.
”Definire defectuoasă a stării de alertă”
”Avocatul Poporului consideră că Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 21/2004, cu modificările şi completările ulterioare, nu respectă principiul previzibilităţii legii prin definirea defectuoasă a ”stării de alertă”, care, neavând consacrare constituţională, presupune o circumstanţiere detaliată, la nivel infraconstituţional, a cazurilor în care se poate declara. În realitate, legea prevede doar că se pot lua de către organe administrative orice măsuri, deci inclusiv de restrângere a exerciţiului unor drepturi, deşi art. 53 din Constituţie prevede clar că acest lucru poate fi făcut numai prin lege. În lipsa prevederii unui termen pentru care se poate dispune starea de alertă, ba mai mult, reglementarea posibilităţii extinderii acestuia prin act administrativ, se ajunge în ipoteza în care restrângerea temporară a exercitării unor drepturi şi libertăţi fundamentale capătă caracterul unei îngrădiri permanente aducând astfel atingere însuşi dreptului, ceea ce este contrar art. 53 alin. (2) din Constituţie”, explică Avocatul Poporului.
Potrivit sursei citate, Parlamentul şi, prin delegare legislativă, în condiţiile articolului 115 din Constituţie, Guvernul au competenţa de a institui, modifica şi abroga norme juridice de aplicare generală.
Autorităţile administraţiei publice nu au o asemenea competenţă, misiunea lor fiind aceea de a asigura executarea legilor.
Guvernul pregătește o ”replică legală”
Luni, la şedinţa de guvern, premierul Ludovic Orban i-a solicitat ministrului de Interne, Marcel Vela, să pregătească "o replică legală, constituţională şi faptică" în cazul unei decizii a Curţii Constituţionale.
”Aici trebuie să fim pregătiţi pentru orice modificare care este necesară pentru a putea da replica legală, constituţională şi faptică astfel încât să avem un cadru normativ foarte clar privitoare la activitatea CNSSU şi a altor entităţi în cadrul stării de alertă”, a declarat Orban.
Ministrul de Interne a precizat că joi va prezenta ”formula de abordare”.
Anterior, premierul Ludovic Orban anunţa că, în cazul în care Curtea va declara neconstituţională legislaţia privind starea de alertă, Guvernul va emite o ordonanţă de urgenţă ”care să dea autorităţilor din România instrumentele necesare pentru a putea apăra viaţa şi sănătatea cetăţenilor români”.
România iese din starea de urgență
Ne mai despart două zile de momentul în care România iese din starea de urgență și intră în starea de alertă.
De vineri, 15 mai, vom putea să ieșim din casă fără declarația pe propria răspundere, însă, nu vom putea pleca din oraș, decât dacă trebuie, și neapărat cu hârtie.
Masca devine obligatorie în spații publice închise sau în mijloacele de transport în comun. Chiar dacă starea de urgență va fi ridicată, în România autoritățile anunță că este nevoie în continuare de măsuri de combatere a răspândirii virusului și de aceea se va institui starea de alertă pentru 30 de zile.
Această presupune noi obligații.
Pentru ca Executivul să le pună în practică, aceste noi măsuri trebuie aprobate și de Parlament.
