Modificarea OUG 114 este neconstituţională, conform CCR
Curtea Constituțională a admis, miercuri, sesizarea de neconstituționalitate formulată de PSD privind angajarea răspunderii de către Guvern pe proiectul de lege care modifică ordonanța de urgență nr. 114/2018.
"În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis obiecţia şi a constatat că Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative este neconstituţională", se arată în comunicatul CCR.
CCR s-a pronunțat, miercuri, și asupra obiecţiei de neconstituționalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea
articolului 38 alin.(3) din Legea-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, obiecţie formulată de Guvernul României.
CCR a admis obiecția și a constatat, cu unanimitate de voturi, că legea este neconstituţională, în ansamblul său, se arată în comunicat.
Partidul Social Democrat a depus, pe 30 decembrie 2019, o sesizare de neconstituţionalitate împotriva proiectului de modificare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 114/2018, propus spre adoptare prin angajarea răspunderii Guvernului la data de 23 decembrie 2019.
"Sesizarea vizează atât forma proiectului de modificare (faptul că există deja un proiect de aprobare a OUG 114 în procedură legislativă), cât şi fondul proiectului (interzicerea cumulului pensiei cu salariul)", a precizat PSD.
De asemenea, "PSD este în principiu de acord cu interzicerea cumulului pensiei cu salariul, dar această reglementare trebuie să se facă în mod legal şi constituţional şi mai ales după o analiză pe domenii de activitate, astfel încât să nu se creeze dezechilibre pe piaţa forţei de muncă", mai arată sursa menţionată.
În sesizarea depusă la CCR se arată că, "prin angajarea răspunderii, Guvernul a încălcat prevederile constituţionale privind unica autoritate legiuitoare reprezentată de Parlament şi deciziile Curţii Constituţionale. Autoritatea executivă şi-a depăşit competenţele prin extinderea atribuţiilor Guvernului şi substituirea acestuia în competenţele de legiferare ale Parlamentului, singura autoritate legiuitoare a ţării, astfel cum acestea sunt reglementate de Constituţia României, republicată. Conform dispoziţiilor art. 61 din Constituţia României, republicată, "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării".
"Angajarea răspunderii Guvernului asupra acestui proiect de lege, în condiţiile în care există un alt proiect cu acelaşi obiect de reglementare, care se află în proces de legiferare la Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, este de natură să declanşeze un conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Parlament, întrucât prin exercitarea de către Guvern a unei competenţe cu nerespectarea cadrului constituţional care o circumstanţiază s-a încălcat competenţa Parlamentului de unică autoritate legiuitoare. Legitimarea unui asemenea act ar putea conduce la crearea unui blocaj instituţional, în sensul că Parlamentul ar fi în imposibilitatea de a legifera, adică de a-şi exercita rolul său funcţional, de unică autoritate legiuitoare (Decizia nr. 1433 din 3 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 12 noiembrie 2010)", se menţionează în sesizare.
Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative încalcă prevederile art. 16, art. 41 alin. (1), art. 44 alin.(1) şi ale art. 47 alin.(2) din Constituţie, mai arată PSD.
"Prin introducerea art. 41 indice 1, art.41 indice 2 şi art. 41 indice 3 în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 se interzice cumularea pensiei pentru limita de vârstă aparţinând sistemului public de pensii cu venituri salariale obţinute în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, locale, regii autonome, societăţi naţionale, companii naţionale şi societăţi comerciale la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială. Persoanele aflate într-o astfel de situaţie sunt obligate să opteze între suspendarea plăţii pensiei pe durata exercitării activităţii şi încetarea raporturilor de muncă. (...) Normele nou introduse condiţionează continuarea raporturilor de muncă sau impun încetarea forţată a acestora, pornind de la un criteriu profund discriminatoriu, care contravine principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor. Interzicerea cumulului pensiei cu salariul se aplică doar unei anumite categorii de persoane", se mai menţionează în sesizarea PSD la CCR.
