Bugetul pentru 2025. Românii trebuie să se roage pentru ceva ”ieșit din comun” pentru a mai avea pensii mărite
Doar dacă vom avea o creștere economică „ieșită din comun" pensiile vor fi indexate anul acesta, spune ministrul Finanțelor. Declarațiile vin după ce bugetul pentru 2025 a fost făcut public și a fost discutat înainte să fie sâmbătă adoptat.
Bugetul va asigura plata pensiilor și a salariilor, fără majorări, și prevede o serie de reduceri la mai multe instituții, printre care și Primăria Capitalei.
Edilul general Nicușor Dan avertizează că orașul va avea astfel un buget mai mic decât al sectoarelor și că nu vor fi bani pentru investițiile începute.
În vreme ce autoritățile promit ajutoare financiare de 2 miliarde de lei pensionarilor cu venituri modeste, pentru restul nu sunt bani prinși în buget, spune ministrul Finanțelor.
Tanczos Barna, ministrul Finanțelor: ”În momentul de față, dacă nu avem o situație ieșită din comun, cu o creștere economică ieșită din comun, indicatorii macroeconomici nu permit alte indexări decât cele care au fost anul trecut”.
Cu alte cuvinte, spune oficialul, dacă nu vom avea o creștere de peste 2,5% din Produsul Intern Brut, pensiile nu vor putea fi majorate anul acesta. Și nici salariile la stat.
Iată și de ce - avem aici o reprezentare grafică a bugetului, ca o balanță. Statul va avea în continuare cheltuieli mult mai mari decât veniturile. Cheltuielile sunt estimate la 802 miliarde de lei, dar veniturile ar ajunge abia la 667,5 miliarde de lei.
Avem o diferență - deficitul bugetar- care trece de 134 de miliarde de lei. Ne uităm la cheltuieli - o treime se duc pentru pensii și ajutoare sociale - adică 242 miliarde de lei, apoi sunt salariile bugetarilor - mai bine de 20%. Urmează investițiile, achizițiile și dobânzile la împrumuturi.
4 miliarde de lei tăiate din bugetul Bucureștiului
Deși în scădere față de 2024, deficitul bugetar estimat este dublu față de cerințele Uniunii Europene, adică va ajunge la 7% din Produsul Intern Brut.
Radu Burnete, director executiv Confederația Concordia: ”Chiar și acesta e construit pe o creștere economică relativ optimistă, pe acest optimism că, da, vom trage toți banii din PNRR, că ANAF își va face mai bine treaba, chiar și această țintă de deficit este efectiv la mustață”.
Pentru că mizează pe construcții să ajute la creșterea economică, Ministerul Transporturilor, de pildă, primește cu 20% mai mult față de cât a consumat în 2024, potrivit proiectului de buget. Educația are un plus de 10%, Sănătatea - de peste 30%, în vreme ce, dintre serviciile secrete, STS primește cu 50% mai mult.
Pe de altă parte, Ministerul Dezvoltării, care se ocupă de programele Anghel Saligny și PNDL, are de patru ori mai puțini bani. Iar Primăriei Generale București i se reduc fondurile la 4 miliarde de lei.
Nicușor Dan, primar general: ”Înseamnă că noi, din cele 4 mld plătim 2,5 mld subvenția, rămânem cu 1,5 mld. Sunt cele 3 pasaje care au probleme structurale, Lujerului, Obor, București-Ploiești. N-o să putem să alocăm bani pentru ele”.
Parlamentul și Administrația Prezidențială sunt și ele pe lista instituțiilor cu bugete mai mici.
