Bugetul Agenţiei Naţionale de Integritate, aprobat
Bugetul Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) pentru anul 2026 a fost aprobat, marţi, în Comisiile parlamentare reunite de buget-finanţe.
Bugetul ANI a fost aprobat cu 35 de voturi "pentru" şi 11 voturi "împotrivă".
"Vorbim de un buget total de 44.689 mii lei, din care avem alocaţi pentru salarii 14.700 mii lei, iar pentru finalizarea proiectelor începute prin PNRR 23.099 mii lei, respectiv pentru bunuri şi servicii 6.300 mii lei. Mai avem de menţionat o valoare de 500 mii lei alocată investiţiilor şi un proiect pe care îl avem împreună cu Comisia Europeană (...) - 188 mii lei", a declarat vicepreşedintele ANI Bogdan Sticlosu.
Proiectul de buget al ANI pentru anul 2026 prevede, la total general, suma de 44,8 milioane lei reprezentând credite de angajament (scădere de 37,1% faţă execuţia preliminată pe anul 2025), sumă identică şi la capitolul credite bugetare.
Bugetul Ministerului Sănătăţii, aprobat
Bugetul Ministerului Sănătăţii pe anul 2026 a fost aprobat, marţi, în comisiile parlamentare de buget-finanţe în unanimitate, fiind admise şi 3 amendamente.
Bugetul propus pentru Ministerul Sănătăţii este de 31.102.739.000 lei credite de angajament, mai mare cu 32,53% faţă de anul trecut şi 22.782.762.000 lei credite bugetare, mai mic cu 12,87% faţă de 2025.
Cheltuielile curente sunt de 31.059.574.000 lei credite de angajament, în creştere cu 32,45% şi 22.739.597.000 lei credite bugetare, în descreştere cu 13,33% faţă de 2025.
Cheltuielile de personal sunt de 2.514.000.000 lei credite de angajament, în descreştere cu 8,50 % faţă de 2025 şi 2.514.000.000 lei credite bugetare, în descreştere cu 8,45%.
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a declarat că bugetul ministerului pe anul 2026 este în creştere cu 2,5 miliarde de lei faţă din bugetul executat în anul 2025.
"Acţiunile prioritare, în special patologiile critice, vorbim aici de anestezie, terapie intensivă, pacienţii cu AVC, cu infarct, arsurile grave, cumulează un buget de 475 de milioane, o creştere cu 100 de milioane faţă de anul 2025. Sunt acoperite cheltuielile atât de personal, cât şi de materiale sanitare pentru UPU şi ambulanţe în sumă de 1.896.000.000, o sumă egală cu cea de anul trecut. Pentru fondurile europene nerambursabile, vorbim aici de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Ministerul Sănătăţii are o execuţie în momentul de faţă, o execuţie globală de 88%, restul de 12% este prevăzut în bugetul pe anul acesta şi cumulează suma de 4,5 miliarde. Pentru proiectele Băncii Mondiale, şi aici mă refer la cele trei centre de arşi grav - Timişoara, Târgu Mureş şi Grigore Alexandrescu Bucureşti - bugetul este de 400 de milioane, suficient pentru a închide cele trei proiecte de anul acesta şi sigur că mai există un capitol pentru compensarea medicamentelor în sumă de 1.670.000.000, cu o creştere faţă de anul trecut cu 100 de milioane. Cam acestea sunt principalele acţiuni din domeniul Sănătăţii, cu bugetul cumulat de care v-am spus. Este o creştere de 2,5 miliarde faţă din bugetul executat în anul 2025", a menţionat ministrul Sănătăţii.
Cele trei amendamente admise în comisiile de buget-finanţe au fost propuse de AUR.
"Aceste amendamente suplimentează bugetul Ministerului Sănătăţii cu aproximativ 750.000 de lei, pentru dotarea cu echipamente medicale pentru un spital din Târgu Mureş şi Institutul de Boli Cardiovasculare din Iaşi", a afirmat Rogobete.
Bugetul Ministerului Apărării, în creștere - aprobat
Bugetul Ministerului Apărării a fost aprobat marţi în Comisiile parlamentare de buget-finanţe cu 40 de voturi "pentru" şi nouă abţineri.
Bugetul a trecut cu un amendament care vizează sprijin "one-off" pentru militarii care au pensii sub 3.000 de lei, cu care ministrul Radu Miruţă a spus că nu este de acord, precizând că nu există bani. Amendamentul a fost votat inclusiv de parlamentari PSD şi a trecut cu 26 de voturi "pentru", 20 "împotrivă" şi trei abţineri.
"'One-off' - chiar şi cuvintele astea sunt jignitoare - unu că e ajutor, Armata Română ajută, nu este neapărat în situaţia de a fi ajutată şi 'one-off' înseamnă o dată şi gata. Dar oare militarii, care sunt consideraţi de unii că trebuie să fie ajutaţi, este suficient să-i ajuţi o dată şi gata? Ţara asta trebuie să aibă un buget care să aibă legătură cu realitatea, până când ajunge să fie suficient de sănătoasă încât în mod natural să le dea acestor oameni din zona militară beneficiile meritate", a explicat ministrul Apărării.
El a afirmat că în acest moment este vorba de "o sumă alocată pe hârtie", deoarece nu a fost informat care este sursa de finanţare a demersului. Potrivit lui Miruţă, impactul pe care l-ar aduce acest amendament ar fi de 12 milioane de lei.
În contextul votului PSD pentru acest amendament, Radu Miruţă a subliniat că o coaliţie este "un contract între părţi".
"La articolul 19, alineatul 2 din contractul acela al coaliţiei este menţionat că niciun partid nu poate propune măsuri care presupun creşterea cheltuielilor, fără un acord în coaliţie. Ceea ce vedem astăzi este fără un acord în coaliţie. Prioritară este acum trecerea bugetului. Fiecare partid va face o analiză despre cum se va poziţiona, având în vedere faptul că nu se mai prea respectă acordul coaliţiei", a transmis ministrul.
Bugetul propus de Guvern pentru Ministerul Apărării înseamnă credite de angajament de 112.593.422.000 de lei, în creştere cu 1,19% faţă de anul trecut, şi credite bugetare de 49.425.954.000 de lei, în creştere cu 16,62 % faţă de anul trecut.
În ceea ce priveşte cheltuielile curente, creditele de angajament sunt de 29.670.135.000 de lei, iar creditele bugetare - 27.139.751.000 de lei
La capitolul cheltuieli de personal sunt propuse credite de angajament de 14.184.708.000 de lei, în creştere cu 3,44 % faţă de 2025, şi credite bugetare - 13.882.708.000 lei, în creştere cu 3,22% faţă de anul trecut.
Bugetul Ministerului Dezvoltării - aprobat
Comisiile parlamentare reunite de buget-finanţe au aprobat, marţi, bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA), cu un amendament, fiind înregistrate 38 voturi "pentru", trei "împotrivă" şi patru abţineri.
Parlamentarii au adoptat un amendament propus de PSD privind diminuarea bugetului cu 400.000.000 lei, sumă provenită de la obiectivul de investiţii "Complex sportiv din Oradea", motivul fiind că proiectul nu a fost demarat.
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat că pentru 2026 vor fi prioritare investiţiile prin PNRR.
"Prioritate pe investiţii în 2026 sunt investiţiile pe PNRR. Avem în derulare prin Ministerul Dezvoltării 5.372 de investiţii în PNRR, gradul de absorbţie la zi este de 73%, adică peste 16 miliarde lei plătiţi beneficiarilor pe aceste investiţii. Toate sumele necesare pentru finalizarea acestor investiţii sunt alocate în proiectul de buget şi constituie o prioritate pentru Ministerul Dezvoltării, astfel încât să încercăm să ne apropiem cât mai mult sau poate să şi atingem borna de 100% absorbţie", a afirmat ministrul.
El a adăugat că alte provocări şi deziderate în proiectul de buget se referă la creşterea execuţiei privind programele de risc seismic, unde autorităţile locale au contractat peste 5 miliarde lei cu Ministerului Dezvoltării, menţionând şi programele prin Compania Naţională de Investiţii.
Potrivit ministrului, în ceea ce priveşte Programul Naţional de Investiţii "Anghel Saligny", în proiectul de buget este prevăzută o sumă comparabilă cu anul trecut, de 6 miliarde lei, dacă se reduce valoarea facturilor care erau restante anul trecut la bugetul iniţial.
"De asemenea, s-au instituit mecanisme pentru 2026 pentru derularea Programului 'Anghel Saligny' cu cofinanţare pentru judeţe, municipii reşedinţe de judeţ şi sectoarele municipiului Bucureşti, care înseamnă obligaţia ministerului de a rezerva partea de 80%. Este un sistem la fel cu predictibilitate completă pentru aceste categorii de UAT-uri", a explicat Cseke Attila.
În ceea ce priveşte cheltuielile de personal ale ministerului, acestea au fost reduse anul trecut cu 7 procente, drept urmare, în proiectul legii bugetului de stat de anul acesta este prevăzută diferenţa de până la 10%.
Attila Cseke a menţionat că la sfârşitul anului 2025 au fost plătite facturile ministerului pentru toate programele de investiţii, "cu o mică marjă la PNRR".
"În prezent, în programele de investiţii ale Ministerului Dezvoltării sunt în derulare 15.681 de investiţii, din care pe proiectul de buget, pe simularea noastră, aproape o jumătate din ele se pot finaliza anul acesta, cu prioritate pe investiţiile pe PNRR", a susţinut ministrul.
Deputatul USR Claudiu Năsui i-a cerut explicaţii ministrului, susţinând că totuşi cheltuielile de personal din MDLPA cresc. "Cât sunt ministru, şefii instituţiilor subordonate, că e ANRSC (Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice - n.r.), că e ISC (Inspectoratul de Stat în Construcţii - n.r.), trebuie să reducă cheltuielile de personal", a replicat Cseke Attila.
Potrivit proiectului Guvernului, bugetul MDLPA este de 39.233.985.000 lei credite angajament, în creştere cu 67,14% şi 22.838.339.000 lei credite bugetare, în descreştere cu 20,98% faţă de 2025.
Cheltuielile curente sunt de 37.333.935.000 lei credite angajament, în creştere cu 60,09% şi 22.609.289.000 lei credite bugetare, în descreştere cu 21,55% faţă de 2025.
Cheltuielile de personal sunt de 125.732.000 lei credite angajament, în creştere cu 10,77% şi 125.732.000 lei credite bugetare, în creştere cu 10,95% faţă de 2025.
Bugetul SGG, în creștere, a fost aprobat
Comisiile parlamentare reunite de buget-finanţe au aprobat, marţi, bugetul Secretariatului General al Guvernului (SGG), cu 36 de voturi "pentru" şi două "împotrivă".
A fost adoptat, cu 41 de voturi favorabile, un amendament susţinut de grupul AUR în baza căruia se alocă 6 milioane de lei pentru înfiinţarea şi cofinanţarea centrelor comunitare româneşti din Roma, Londra şi Castellon de la Plana.
De asemenea, a fost adoptat un amendament susţinut de Grupul minorităţilor naţionale privind cheltuielile pentru funcţionarea organizaţiilor, centrelor culturale, comunitare, caselor tradiţionale, redacţiilor şi editurilor din ţară şi străinătate. Este vorba despre reorganizări care nu presupun cheltuieli suplimentare, au explicat iniţiatorii.
Secretarul general al Guvernului, Ştefan-Radu Oprea, a declarat că SGG şi instituţiile aflate în coordonare ar urma să aibă în acest an un buget de 2.825.372.000 lei credite angajament şi 2.675.664.000 lei credite bugetare, reprezentând o creştere de 32%.
Creşterile sunt generate de susţinerea Festivalului Olimpic al Tineretului European, organizarea "Anului Nadia" şi a proiectului "AI Factory" (58 de milioane de lei).
În acelaşi timp, la cheltuielile de personal este prevăzută o scădere de 10,9%. Diminuările din acest an cumulate cu cele din 2025 ar urma să totalizeze o scădere de 14-15% a cheltuielilor de personal. În prezent, SGG are 687 de posturi, dintre care 571 sunt ocupate.
"Asta înseamnă că în zonele critice, cum este spre exemplu la contencios administrativ, vom avea şi concursuri pentru ocuparea posturilor, pe lege. Dacă au plecat şapte persoane, poţi să ai un post la concurs", a spus Radu Oprea.
Deputatul Cezar Drăgoescu (USR) a atras atenţia că suma destinată proiectelor de promovare a imaginii României creşte de la 3,6 la 7,5 milioane lei. Radu Oprea a explicat că este vorba despre Agenţia Română pentru Investiţii şi Comerţ Exterior, care organizează târguri şi expoziţii. Cezar Drăgoescu a pledat pentru menţinerea bugetului ARICE la nivelul din 2025, apreciind că este vorba despre o "instituţie complet inutilă", care nu face decât "să toace" banii. Amendamentul său nu a întrunit însă voturile necesare.
Deputatul Claudiu Năsui (USR) a evidenţiat că SGG ar urma să beneficieze de o creştere de 30% a cheltuielilor în acest an. De asemenea, instituţia cere în 2026 de zece ori mai mulţi bani pentru investiţii de capital, în vederea eficientizării energetice a Palatului Victoria.
Deputatul Florin Popovici (AUR) a remarcat o "creştere substanţială" a alocărilor bugetare pentru proiecte cu finanţare externă nerambursabilă, deşi în 2025 execuţia bugetară "a fost semnificativ sub nivelul estimat", cu un grad de realizare de doar 23,5%.
Radu Oprea a replicat că majoritatea alocărilor sunt prevăzute pentru un proiect în domeniul datelor deschise, care urmează să fie finalizat până în luna august.
Conform proiectului de buget pentru 2026, cheltuielile curente ale SGG vor fi de 2.682.590.000 lei la credite angajament, în creştere cu 18,34% şi 2.672.882.000 lei la credite bugetare, în creştere cu 30,20% faţă de 2025.
Cheltuielile de personal sunt de 450.015.000 lei la credite angajament şi 450.015.000 lei la credite bugetare, ambele în descreştere cu 11,2% faţă de 2025.
Bugetul Consiliului Naţional al Audiovizualului, în creștere în 2026 - aprobat
Bugetul Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) a fost aprobat marţi în Comisiile parlamentare reunite de buget-finanţe, cu 35 de voturi "pentru" şi 13 "împotrivă".
Bugetul CNA este de 118.796.000 lei credite angajament, în creştere cu 463,47% şi 47.772.000 lei credite bugetare, în creştere cu 126,59% faţă de 2025.
Cheltuielile curente sunt de 118.496.000 lei credite angajament, în creştere cu 582,58% şi 47.472.000 lei credite bugetare, în creştere cu 173,46% faţă de 2025.
Cheltuielile de personal sunt de 14.700.000 lei credite angajament şi 14.700.000 lei credite bugetare, ambele în descreştere cu 4,72% faţă de 2025.
Vicepreşedintele CNA, Valentin Jucan, a afirmat că un nou soft, în valoare de aproximativ 300.000 de euro, va putea ajuta instituţia în combaterea dezinformării.
"Acest soft, care cuprinde elemente de Inteligenţă Artificială, va da posibilitatea să facem investigaţii extrem de complexe în zona de online. Aceste investigaţii complexe arată dacă avem de-a face cu campanii care au un comportament neautentic sau unele care folosesc elemente care ţin de instigare la ură sau la violenţă. Acest soft va face ca CNA să poată să investigheze şi să urce foarte mult cifra de supraveghere", a spus el.
În lipsa acestui soft, a adăugat Jucan, eficienţa în combaterea dezinformării era scăzută.
"Dintr-un ocean de dezinformare sau dintr-un ocean de content în zona de online, noi puteam să acţionăm link cu link, un fel de linguriţă în ocean", a susţinut vicepreşedintele CNA.
Cu ajutorul tehnologiei, a subliniat el, dezinformarea poate fi demonstrată şi combătută "sistemic".
"Resursele umane pe care le avem, dacă primesc softul pe care îl dorim, vom putea să vedem ce se întâmplă în zona de media tradiţionale şi în zona online într-o formă coordonată şi vom putea să vedem modul în care războiul informaţional şi, practic, războiul cognitiv îndreptat împotriva românilor se manifestă în zona online. Vom putea să vedem sistemic acest lucru şi deciziile noastre nu vor avea exclusiv un caracter care să ţină de relaţia cu platformele. Vom putea să venim cu campanii de combatere a dezinformării şi să le îndreptăm şi să le targetăm exact în zonele din online care sunt vulnerabile", a explicat Jucan.
Bugetul CNSAS - aprobat
Comisiile parlamentare reunite de buget, finanţe au aprobat, marţi, bugetul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii pe 2026, cu 34 de voturi "pentru" şi 13 "împotrivă".
Preşedintele CNSAS, Constantin Buchet, a precizat că bugetul prefigurat pentru acest an este unul "de tranziţie", având în vedere obiectivele, cu accent pe preluarea de către România a preşedinţiei în exerciţiu a Reţelei europene a comisiilor şi autorităţilor care se ocupă cu cercetarea şi studiul poliţiilor politice comuniste.
El a menţionat că în 2026 va fi înjumătăţit timpul mediu de răspuns la petiţiile cetăţenilor de la 20 de zile la 10 zile, printr-o mai bună folosire a resurselor umane. De asemenea, se utilizează şi instrumente electronice preluate de la deţinătorii de arhive, precum sistemul Centrului de informatică şi documentare. "Încercăm şi proiecte de digitalizare prin ADR, în parteneriat cu instituţii ale statului în ideea unui serviciu public digital", a adăugat Buchet.
Potrivit proiectului Guvernului, bugetul CNSAS este de 27.846.000 lei credite angajament şi 27.846.000 lei credite bugetare, ambele în descreştere cu 2% faţă de 2025.
Cheltuielile curente sunt de 27.546.000 lei credite angajament şi 27.546.000 lei credite bugetare, ambele în descreştere cu 1,79% faţă de anul trecut.
Cheltuielile de personal sunt de 26.000.000 lei credite angajament şi 26.000.000 lei credite bugetare, ambele în descreştere cu 3,25% faţă de 2025.
Bugetul Avocatului Poporului - aprobat
Comisiile reunite de buget-finanţe ale Parlamentului au acordat, marţi, raport favorabil proiectul bugetului de stat pe 2026 pentru Avocatul Poporului.
Proiectul Guvernului propune pentru Avocatul Poporului un buget de 24.249.000 lei, atât la creditele bugetare, cât şi la creditele de angajament, în scădere cu 2,88% faţă de anul trecut.
Cheltuielile curente sunt de 24.149.000 lei, pentru ambele tipuri de credite, în descreştere cu 4,08% faţă de 2025.
Cheltuielile de personal sunt de 19.300.000 lei în descreştere cu 5,96% faţă de 2025.
Directorul coordonator al Avocatului Poporului, Luminiţa Clain, a precizat că nu a făcut amendamente pentru acest buget, dar la rectificare speră să primească 10% în plus, "pentru a putea supravieţui până la sfârşitul anului".
Potrivit acesteia, cheltuielile cu chiria pentru spaţiul de 2.000 mp din Strada George Vraca nr. 8 reprezintă 75% din costuri, deşi s-au făcut lunar demersuri, fără succes, pentru obţinerea unui alt sediu. Ea a menţionat că, în conformitate cu legea de funcţionare, instituţiile statului ar trebui să pună la dispoziţie spaţii.
Bugetul Curţii Constituţionale a României - aprobat în comisii
Bugetul Curţii Constituţionale a României (CCR) a fost aprobat marţi în Comisiile parlamentare reunite de buget-finanţe, cu 33 de voturi "pentru", 11 "împotrivă" şi două abţineri.
Bugetul CCR reprezintă 44.350.000 de lei credite de angajament şi 44.350.000 lei - credite bugetare, ambele în creştere cu 4,47% faţă de 2025.
În ceea ce priveşte cheltuielile cu personalul, creditele de angajament şi creditele bugetare sunt de câte 37.708.000 de lei, cu o creştere de 8,06%.
Judecătorul CCR Mihai Busuioc a apreciat că acesta este "un buget sănătos", în care s-a "ţinut cont de condiţiile economice ale României".
"Avem o scădere de 13% la bunuri şi servicii, de aproximativ 35% la cheltuieli de capital. Există o creştere la cheltuieli de personal, care se datorează faptului că în cursul anului trecut am angajat 15 magistraţi asistenţi şi patru grefieri, având în vedere numărul mare de dosare", a spus Busuioc, potrivit Agerpres.
El a menţionat că în 2023 CCR a avut 3.600 de dosare, în 2024 - 4.100, în 2025 - 5.311, iar în primul trimestru al acestui an - 1.224 de dosare.
Din acest motiv, a spus Busuioc, există întârzieri de trei-patru ani. "Eu am 2.872 de dosare alocate ca judecător", a adăugat Busuioc.
Senatorul Silviu Petrea, liderul Grupului parlamentar PACE - Întâi România, a propus un amendament privind diminuarea cu 270.000 de lei a bugetului CCR, pentru persoane cu handicap neîncadrate.
"Aş vrea să scoatem aceste sume aferente persoanelor cu handicap neîncadrate şi să le forţăm până la urmă mâna celor de la CCR să-şi angajeze 10 sau 11 persoane cu dizabilităţi, pentru că aşa este normal", a susţinut parlamentarul.
Amendamentul a fost respins.
Bugetul ÎCCJ - aprobat în comisii
Comisiile parlamentare reunite de buget-finanţe au aprobat, marţi, bugetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pe 2026. Manuela Cazacu, managerul economic al instituţiei, a precizat că sumele prevăzute în limita aprobată nu acoperă necesarul Înaltei Curţi.
"ÎCCJ nu a depus amendamente la proiectul de buget pentru 2026. Sumele prevăzute în limita aprobată nu acoperă necesarul Înaltei Curţi, dar pentru aceste sume vom face demersurile necesare la rectificarea bugetară", a transmis aceasta.
Ea a menţionat că este vorba de drepturile câştigate prin hotărâri judecătoreşti. În prezent, Înalta Curte nu a plătit drepturile aferente pentru 2024 şi 2025 şi se mai adaugă o sumă destinată executărilor silite.
"Înalta Curte gestionează chetuielile de personal începând cu anul 2023 pentru 57 de instanţe, unde îşi desfăşoară activitatea 15.800 de salariaţi şi e normal ca suma să fie mare", a adăugat aceasta.
Deputatul PSD Adrian Câciu a atras atenţia că judecătorii s-au dat pe ei în judecată pentru salarii mai mari şi a întrebat retoric de ce nu s-a putut face o economie.
Potrivit proiectului Guvernului, bugetul ÎCCJ este de 5.020.937.000 lei - credite de angajament, în creştere cu 49,95% faţă de anul trecut şi 4.994.437.000 lei - credite bugetare, în creştere cu 49,16%.
Cheltuieli curente sunt de 4.992.295.000 lei credite de angajament şi 4.992.295.000 lei credite bugetare, ambele în creştere cu 47,55% faţă de 2025.
Cheltuielile de personal sunt de 4.942.093.000 lei credite de angajament şi 4.942.093.000 lei credite bugetare, ambele în creştere cu 47,94% faţă de anul trecut.
Aviz favorabil pentru bugetul agenției Agerpres
Comisiile de specialitate ale Parlamentului au dat aviz favorabil, luni, bugetului Agenţiei Naţionale de Presă Agerpres pe anul 2026. Pentru anul 2026, au fost alocaţi 31.224.000 de lei credite de angajament şi 31.224.000 de lei credite bugetare, cu 1,54% mai mult ca anul trecut.
Pentru cheltuielile de personal sunt alocaţi 25.000.000 de lei din credite de angajament şi 25.000.000 de lei din credite bugetare, cu 1,85% mai puţin ca anul trecut.
Directorul general al Agerpres, Claudia Nicolae, a subliniat că mai bine de 90% din bugetul de stat este alocat pentru salariile angajaţilor, iar tot ceea ce ţine de infrastructură, tehnologizarea şi digitalizarea Agenţiei Naţionale de Presă se acoperă din venituri proprii.
"Punctez acest lucru pentru că salariile jurnaliştilor Agerpres, o medie a salariului de execuţie este de 4.310 lei, acesta este salariul jurnaliştilor din Agerpres, în contextul în care putem observa absolut toţi că întreaga media din România şi nu numai utilizează şi este compusă din ştirile pe care jurnaliştii Agerpres le creează zi de zi. Continuăm să mergem cu tehnologizarea, continuăm să facem inovaţii, aşa cum am făcut în ultimii ani. Anul trecut am reuşit din veniturile proprii să creăm un nou site, o nouă aplicaţie şi un nou site foto. Toate acestea datorită colegilor mei jurnalişti, care au muncit pentru proiecte europene. O altă piedică pe care am discutat-o şi în cadrul comisiei şi cu mulţi parlamentari - există o problemă în Legea Agerpres care nu permite ordonatorului să plătească din proiecte europene salariaţii instituţiei - din nou vin cu o rugăminte de sprijin din partea dumneavoastră să putem merge un pic mai departe, pentru că aceasta ar fi o soluţie pentru ca jurnaliştii Agerpres să poată primi un venit suplimentar din proiecte", a explicat Claudia Nicolae.
Deputatul liberal Raluca Turcan, membru al Comisiei de cultură, a declarat, în cadrul dezbaterilor de la buget, că atunci când va fi elaborată noua lege a salarizării unitare primele vizate ar trebui să fie salariile de la Agerpres.
"Ca fost ministru al Muncii şi, evident, ca membru al acestei comisii, vreau să vă spun că salariile din Agerpres sunt cel puţin la fel de revoltătoare ca salariile bibliotecarilor şi muzeografilor, care sunt rămase la nivelul cel mai de jos pe grila de salarizare, într-un mod care nu are nicio legătură cu stimularea pentru performanţă. Îşi fac profesia din devoţiune şi din perspectiva asta jos pălăria pentru toţi cei care încă au mai rămas în Agerpresşi lucrează în această instituţie. Cred că avem datoria cu toţii să facem front comun şi să găsim o soluţie de salarizare, mai ales că şi Legea salarizării este jalon în PNRR şi se poate găsi acea energie comună pentru a rezolva această problemă, mai ales că există şi angajamente că se va interveni, deşi nu sunt de acord cu intervenirea graduală pentru că tocmai asta înseamnă legea de salarizare unitară şi eliminarea inechităţilor. Să nu intri gradual cu ea. Costul este destul de mare, dar dacă se intră gradual atunci să fie printre primele vizate salariile celor din Agerpres", a punctat Raluca Turcan.
Preşedintele Comisiei de cultură de la Camera Deputaţilor, Mihail Neamţu, a subliniat, la rândul său, că există o lipsă de simetrie între media salarizării din Agerpres şi cea din TVR.
"Doar atât să spunem că există o imparitate sau o lipsă de simetrie între media salarizării într-o instituţie publică cum este TVR, unde avem o medie de 9.000 de lei. (...) Şi faptul că există o asemenea lipsă de simetrie ne doare", a spus Mihail Neamţu.
Bugetul Consiliului Legislativ - aprobat
Comisiile parlamentare reunite de buget-finanţe au aprobat, marţi, bugetul Consiliului Legislativ, cu 36 voturi "pentru" şi 10 "împotrivă". Secretarul general al instituţiei, Ionuţ Mazâlu, a declarat că proiectul de buget se încadrează în limitele aprobate de Guvern.
"Există o uşoară diminuare faţă de execuţia din anul precedent, având în vedere contextul actual. Astfel, printr-o gestionare eficientă şi prudentă a resurselor bugetare alocate, activitatea Consiliului Legislativ sperăm să nu fie perturbată", a spus el.
Deputatul Claudiu Năsui (USR) a atras atenţia asupra faptului că, în ciuda planurilor de digitalizare, costul mediu al unui aviz creşte de la 11.500 de lei la 13.300 de lei.
Deputatul Drăgoescu Cezar-Mihail (USR) a remarcat că în proiectul actual cheltuieile cu bunuri şi servicii cresc cu 15%, ajungând la aproximativ 800.000 de lei.
Deputata Bruynseels Ramona-Ioana (AUR) a evidenţiat faptul că există o creştere de peste 200% la subcapitolul "alte active fixe", în timp ce componenta de echipamente scade semnificativ.
Ionuţ Mazâlu a replicat că în urmă cu doi ani au început demersurile pentru digitalizarea activităţii instituţiei. Printre acestea se numără un program integrat de avizare a proiectelor de acte normative, în baza căruia pe site-ul instituţiei pot fi urmărite avizele elaborate.
El a explicat de asemenea că majorarea cheltuielilor cu bunuri şi servicii sunt generate de creşterea preţurilor (pentru utilităţi, cheltuieli de natură funcţională precum hârtie şi toner).
Reprezentanţii instituţiei au explicat că subcapitolul "alte active fixe" include înnoirea licenţelor. În ce priveşte echipamentele, anul acesta urmează să fie înlocuite unele laptopuri sau computere vechi.
Proiectul de buget al instituţiei pentru 2026 prevede cheltuieli 14.869.000 lei la credite angajament şi 14.869.000 lei la credite bugetare, ambele în creştere cu 0,75% faţă de 2025.
Cheltuielile curente sunt de 14.768.000 lei credite angajament şi 14.768.000 lei credite bugetare, ambele în creştere cu 0,85% faţă de 2025.
Cheltuielile de personal sunt de 13.823.000 lei, la fel ca anul trecut.
Şedinţele Comisiilor pentru buget ale Parlamentului au loc exclusiv cu prezenţă fizică
Preşedintele Comisiei pentru buget de la Senat, Maria Gabriela Horga, şi preşedintele Comisiei de buget de la Camera Deputaţilor, Bogdan Huţucă, au solicitat Birourilor permanente reunite ca şedinţele pe buget să se facă exclusiv cu prezenţă fizică şi nu hibrid ca în anii anteriori.
"Vă adresăm rugămintea ca dezbaterea proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2026 şi a proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2026, care se va desfăşura în şedinţa comună a celor două Comisii pentru buget, să fie realizată exclusiv cu prezenţă fizică, iar în cazul demnitarilor care sunt în imposibilitatea de a participa fizic să li se asigure prezenţa printr-un 'înlocuitor'. Menţionăm că acest lucru este necesar întrucât dezbaterile legilor bugetare anuale prezintă o complexitate deosebită, se întind pe durata mai multor zile şi implică intervenţia demnitarilor în timp real, fără sincope de comunicare", se arăta în solicitarea celor doi preşedinţi de comisii adresată conducerii Parlamentului, potrivit Agerpres.
Şedinţa de plen comun pentru dezbaterea celor două proiecte începe miercuri, 18 martie, de la ora 16:00 şi continuă joi, când va fi şi votul final.
Guvernul a adoptat recent proiectul de buget pe anul 2026.
Premierul Ilie Bolojan spunea că bugetul pentru acest an este construit într-un context economic dificil şi trebuie să răspundă simultan mai multor provocări.
Guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar, să menţină un nivel ridicat al investiţiilor, să gestioneze costul ridicat al dobânzilor, să eficientizeze administraţia publică şi, în acelaşi timp, să pună economia pe baze mai sănătoase, după cum afirma, săptămâna trecută, premierul.
Bugetul Academiei Oamenilor de Ştiinţă - aprobat
Comisiile reunite de buget-finanţe ale Parlamentului au acordat, marţi, raport favorabil proiectului bugetului de stat pe 2026 pentru Academia Oamenilor de Ştiinţă.
Proiectul Guvernului propune pentru Academia Oamenilor de Ştiinţă în 2026 un buget de 11.136.000 lei, atât la creditele bugetare, cât şi la creditele de angajament, în creştere cu 0,04% faţă de anul trecut.
Cheltuielile curente sunt de 11.132.000 lei, pentru ambele tipuri de credite, în creştere cu 0,03% faţă de 2025.
Cheltuielile de personal sunt de 3.100.000 lei, în scădere cu 1,9% faţă de 2025.
Preşedintele AOSR, Doina Banciu, a precizat că din bugetul instituţiei o sumă "rezonabilă" este destinată proiectelor de cercetare pentru tineri.
"Pentru tinerii care vor să facă cercetare este foarte important să aibă proiecte şi suntem singura Academie care finanţează astfel de proiecte pentru cei sub 40 de ani, din resursele noastre. Noi îi ajutăm să îşi ducă proiectele la bun sfârşit, să scrie articole cotate, să apară în baze de date internaţionale. Cei care lucrăm în mediul academic ştim cât de important este acest lucru pentru formarea carierei", a spus Doina Banciu.
Bugetul MAI, aprobat
Comisiile parlamentare reunite de buget, finanţe au aprobat, marţi, cu amendamente, bugetul propus de Guvern pentru Ministerul Afacerilor Interne, cu 39 de voturi "pentru" şi 10 "împotrivă".
Proiectul Guvernului prevede pentru MAI, în 2026, un buget de 36.207.036.000 lei la creditele de angajament (în creştere cu 0,02% faţă de 2025) şi 35.755.208.000 lei, la creditele bugetare, în creştere cu 3,8% faţă de anul trecut.
Deputatul PSD Adrian Câciu a propus suplimentarea bugetului MAI cu 10.588.000 de lei pentru sprijinirea pensionarilor MAI cu pensii mai mici de 3.000 de lei, amendament adoptat cu 26 de voturi "pentru".
Preşedintele Comisiei de buget-finanţe din Camera Deputaţilor, liberalul Bogdan Huţucă, a explicat că toate amendamentele de suplimentare a bugetului se vor regăsi în deficitul bugetar, dacă nu se prevede un transfer de fonduri de la un capitol la altul. "Oricât de mult ne-ar plăcea să ne minţim, ele absolut toate se duc pe deficit", a spus Huţucă.
Secretarul de stat Silviu Nicu Macovei a evidenţiat că MAI a redus migraţia la cel mai redus nivel din ultimii 5 ani, având "cele mai bune cifre pe migraţia ilegală din Europa".
"Evaluarea Schengen s-a încheiat cu raport foarte bun pentru Ministerul Afacerilor Interne, unele standarde şi practici MAI de aplicare a regulilor Schengen vor deveni standard european, pe care Comisia le va include în procedurile Schengen", a transmis Macovei.
Potrivit şefului Direcţiei Financiare din MAI, Răzvan Grecu, cheltuielilor cu asistenţa socială are drept cauză numărul sporit de pensionari în anul 2025, "influenţa impactului bugetar resimţindu-se şi în anul 2026".
Conform proiectului de buget pentru 2026, cheltuielile curente ale MAI vor fi de 35.764.604.000 lei, în descreştere cu 0,30%; credite bugetare: 35.310.271.000 lei, în creştere cu 3,60%.
Cheltuielile de personal sunt de 19.639.044.000 lei atât la credite angajament, cât şi la credite bugetare, ambele în descreştere cu 3,96% faţă de 2025.
Bugetul Ministerului Jusiției, aprobat
Comisiile parlamentare reunite de buget-finanţe au aprobat, marţi, bugetul Ministerului Justiţiei cu 40 de voturi "pentru" şi 8 abţineri.
Ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, a declarat că proiectul de buget prevede credite de angajament de 4.577.769.000 lei, în creştere cu 10,28%, şi credite bugetare de 4.232.008.000 lei, în creştere cu 3,12% faţă de 2025.
Deputatul Cezar Drăgoescu (USR) a remarcat o creştere a cheltuielilor cu asistenţa socială, de la 110.000 de lei în 2025 la 1,2 milioane lei în 2026, precum şi o creştere a cheltuielilor de capital de la 20 la 288 de milioane de lei.
Reprezentanţii ministerului au explicat că majorările de la asistenţă socială sunt pentru vouchere destinate victimelor infracţiunilor şi indemnizaţii pentru poliţişti care vor intra în concediu de creştere a copilului. Astfel, în cursul anului 2025 s-au plătit patru vouchere pentru victime ale infracţiunilor şi se estimează că numărul acestora va creşte în 2026.
În ce priveşte cheltuielile de investiţii, acestea vizează reabilitarea sau extinderea instanţelor din ţară (la Sebeş, Orăştie, Târgu Neamţ, Beclean, Tecuci, Vaslui, Argeş, Suceava, Bucureşti sau Călăraşi). Ministerul intenţionează de asemenea să achiziţioneze un imobil pentru Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie, care în prezent îşi desfăşoară activitatea într-un imobil cu risc seismic.
PSD a susţinut un amendament care viza suplimentarea cu 62 de milioane de lei a sumei iniţiale de 50 de milioane de lei destinată sistemului de monitorizare electronică, însă propunerea nu a întrunit voturi suficiente. Ministrul a precizat că brăţările electronice sunt necesare pentru monitorizarea persoanelor care se deplasează în afara penitenciarelor, pentru a lucra, dar şi a celor care primesc permisii de reintegrare etapizată în societate.
Radu Marinescu a explicat de asemenea că din valoarea totală a investiţiei de 112 milioane de lei, sistemul informatic integrat reprezintă 94 de milioane de lei, iar echipamentul (inclusiv brăţările electrice) costă 18 milioane de lei. El a menţionat că în sistemul carceral există 24.000 de persoane şi că urmează să fie achiziţionate 6.000 de brăţări electronice. Potrivit acestuia, sistemul trebuia să devină operaţional în 2021.
Comisia a respins de asemenea amendamentul PSD care vizează suplimentarea bugetului pentru penitenciarele de la Unguriu şi Berceni, investiţii în valoare totală de 200 de milioane de lei.
Ministrul a subliniat că gradul de supraîncărcare a penitenciarelor este de 130% şi că România trebuie să asigure standarde de detenţie care să nu genereze noi condamnări la CEDO.
"Pentru a realiza acest lucru, avem două penitenciare în lucru, Unguriu şi Berceni, care vor asigura 1.900 de locuri de detenţie, şi modernizări la toate unităţile penitenciare. (...) Dacă nu reuşim să le finanţăm anul aceasta, le vom pierde, cu consecinţe ireparabile şi pentru siguranţa penitenciarelor, şi pentru un credit făcut în 2020", a spus el.
În schimb a fost adoptat un amendament susţinut de PSD care prevede reparaţii la Curte de Apel Cluj.
Deputatul USR Claudiu Năsui a criticat amendamentele care vizau creşterea cheltuielilor pentru penitenciare, spunând că proiectul prevede un adevărat "boom investiţional" la ANP.
"Se dau bani cu nemiluita, nişte creşteri absolut enorme. (...) Cuvintele 'austeritate numai pentru căţei' nu au fost niciodată mai adevărate. Acum e efectiv o lăfăială din bani (...) mai ales în zona de penitenciare", a subliniat el.
Punctul de vedere a fost susţinut şi de preşedintele comisiei, Bogdan Huţucă (PNL), care a dezaprobat "succesiunea de amendamente" care vizau noi investiţii.
"Senzaţia mea este că exagerăm. Exagerăm în comparaţie cu alte ministere. Toată lumea strânge cumva cureaua şi este extrem de atentă ce îşi pune pe cheltuieli şi Ministerul Justiţiei are creşteri pe toate programele de investiţii, pe programe de bunuri şi servicii. (...) Eu vă spun că exagerăm şi când vom trage linie la sfârşitul acestui buget, o să vedem nişte miliarde şi vă spun că toate se duc pe deficit", a arătat el.
Urmărește Știrile PRO TV pe canalul de social media preferat:
Sursa:
StirilePROTV
Etichete:
Parlament,
buget,
comisie,
legea bugetului,
Dată publicare:
Articol recomandat de sport.ro
