„Un pachet de minciuni”. Netanyahu neagă că înfometează civilii din Gaza ca metodă de război
Premierul israelian Benjamin Netanyahu neagă că înfometează civilii din Gaza ca metodă de război, afirmând că cererea de mandat de arestare aflată în prezent în curs de examinare la Curtea Penală Internaţională (CPI) se bazează pe un "pachet de minciuni".
Procurorul CPI, Karim Khan, a anunţat luni că a cerut mandate de arestare pentru trei lideri Hamas şi doi politicieni israelieni - Netanyahu şi ministrul israelian al Apărării, Yoav Gallant - pentru acuzaţii de crime de război şi crime împotriva umanităţii în legătură cu atacurile din 7 octombrie din Israel şi războiul care a urmat în Gaza.
Khan a declarat că acuzaţiile aduse lui Netanyahu şi Gallant includ "provocarea exterminării, provocarea foametei ca metodă de război, inclusiv refuzul furnizării de ajutoare umanitare, ţintirea deliberată a civililor în timpul conflictului".
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Vorbind la CNN, Netanyahu l-a numit pe Khan un "procuror necinstit care a formulat acuzaţii false şi a creat false simetrii care sunt atât periculoase, cât şi false" şi a insistat că Israelul a permis intrarea de alimente şi ajutoare medicale în Gaza, unde grupurile umanitare spun că enclava palestiniană blocată este în prezent în pericol de foamete, notează News.ro.
Netanyahu: „Reinstalarea teritoriului palestinian iese din discuţie”
Israelul a permis intrarea în Gaza a 20.000 de camioane cu ajutoare, a declarat Netanyahu - o fracţiune din ceea ce ar fi intrat în aceeaşi perioadă în condiţii normale.
Asediul pe care Israelul îl menţine în Gaza, în urma atacurilor teroriste din 7 octombrie ale Hamas, a ajuns la a şaptea lună şi a provocat moartea a peste 34.000 de persoane. Întrebări serioase cu privire la strategia pe termen lung a armatei israeliene au fost ridicate atât în interiorul, cât şi în afara Israelului, după ce armata israeliană a trimis trupe înapoi în zonele din nordul Gaza, o zonă pe care o declarase anterior liberă de Hamas.
Săptămâna trecută, şeful Apărării israeliene, Gallant, i-a cerut lui Netanyahu să excludă în mod public guvernarea israeliană asupra Fâşiei Gaza şi să prezinte planurile sale postbelice de guvernare civilă în Gaza, avertizând că se opune guvernării israeliene în enclava palestiniană.
Când Netanyahu a fost întrebat dacă ar exclude ocuparea israeliană a Fâşiei Gaza, politicianul israelian a spus că "reinstalarea" teritoriului palestinian iese din discuţie.
"Vreţi să spuneţi reinstalarea Gaza? Da. Nu a fost niciodată în cărţi, şi am spus-o deschis [şi] unii dintre alegătorii mei nu sunt fericiţi în legătură cu asta, dar aceasta este poziţia mea", a adăugat Netanyahu.
În interviu, premierul şi-a reafirmat, de asemenea, angajamentul de a eradica Hamas, care guvernează Gaza, înainte de a lua în considerare demilitarizarea Fâşiei.
În condiţiile în care se crede că mai mult de 100 de ostatici sunt încă reţinuţi în Gaza, a crescut presiunea pentru un acord prin care ostaticii să fie eliberaţi în schimbul unei încetări a focului, ar când a fost întrebat despre sondajele de opinie care arată că majoritatea israelienilor consideră că eliberarea ostaticilor este o prioritate mai mare decât o acţiune militară, Netanyahu a spus că nu se poate avea una fără cealaltă.
"Acţiunea militară pe care o întreprindem împotriva Hamas este, de fapt, modalitatea de a obţine aceşti ostatici, pentru că fără presiune militară, practic, fără, ştiţi, fără a-i stoarce, Hamas nu va renunţa la nimic", a declarat el pentru CNN.
Netanyahu este profund nepopular în Israel, unde se confruntă, de asemenea, cu un proces de corupţie în curs de desfăşurare. Criticii l-au acuzat pe prim-ministru că este îndatorat membrilor coaliţiei sale de extremă dreapta şi că prelungeşte războiul pentru a-şi menţine controlul asupra puterii.
Vorbind cu Jake Tapper, Netanyahu a respins acuzaţiile că evită presa israeliană în favoarea presei internaţionale, spunând că a susţinut până la 20 de conferinţe de presă cu jurnalişti israelieni.
"Pur şi simplu nu este adevărat. Vorbesc cu ei şi vorbesc cu voi şi mă bucur de oportunitatea de a spune adevărul şi de a risipi minciunile în ambele medii", a afirmat premierul.
"Nu există nicio echivalenţă”
Cererea CPI de emitere a mandate de arestare pentru războiul din Gaza a marcat prima dată când instanţa internaţională l-a vizat pe liderul de vârf al unui aliat apropiat al Statelor Unite.
Israelul şi SUA nu sunt membre ale CPI, dar instanţa a declarat că are jurisdicţie în Gaza, Ierusalimul de Est şi Cisiordania, după ce liderii palestinieni au acceptat în mod oficial să fie legaţi de principiile fondatoare ale Curţii în 2015.
Un grup de judecători ai CPI va analiza acum cererea lui Khan de emitere a mandatelor de arestare. Un mandat ICC ar obliga peste 100 de ţări-membre ale curţii să îl aresteze pe Netanyahu dacă acesta călătoreşte pe teritoriul lor.
Franţa s-a numărat printre ţările care au susţinut decizia CPI alături de grupurile internaţionale de apărare a drepturilor. Organizaţia pentru drepturile omului Amnesty International a salutat cererea de mandat de arestare ca fiind un "pas crucial către justiţie".
Însă aliaţii Israelului au condamnat în mod categoric mişcarea lui Khan, preşedintele american Joe Biden numind-o "scandaloasă".
"Nu există nicio echivalenţă - niciuna - între Israel şi Hamas", a declarat Biden.
Mai mulţi parlamentari americani au ameninţat că vor impune sancţiuni împotriva CPI, iar secretarul de stat Antony Blinken a declarat că este deschis la acţiuni legislative împotriva curţii.
Administraţia Biden a declarat la începutul acestei luni că este "rezonabil să se evalueze" că armele americane au fost folosite de forţele israeliene în Gaza în moduri care sunt "incompatibile" cu dreptul umanitar internaţional - dar nu a afirmat oficial că Israelul a încălcat legea.
Vorbind cu Tapper, Netanyahu s-a comparat cu preşedintele Franklin Roosevelt, afirmând că mandatele de arestare sunt ca şi cum l-ar fi pus pe liderul nazist Adolf Hitler pe docuri alături de preşedintele american din timpul războiului care a supravegheat mobilizarea SUA în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Khan i-a declarat anterior lui Christiane Amanpour de la CNN că a primit presiuni internaţionale în legătură cu ancheta sa asupra Israelului.
"Acest tribunal este construit pentru Africa şi pentru huligani precum [preşedintele rus Vladimir] Putin", a descris Khan că un lider de rang înalt i-a spus.
