„Fantomele trecutului". În Argentina există temeri legate de interzicerea avortului, după ce Milei a devenit președinte
La trei ani după ce Argentina a intrat în istorie ca prima țară mare din America Latină care a legalizat avortul, militanții pentru drepturile femeilor se pregătesc să pornească din nou la luptă după alegerea lui Javier Milei în funcția de președinte.
„Este o imagine foarte sumbră", a declarat Soledad Deza de la Fundación Mujeres x Mujeres. „Acesta este un guvern care ne promite o mai mare inegalitate și - din primul minut - că autonomia, suveranitatea și independența corpurilor noastre nu vor fi susținute de stat”, scrie The Guardian.
Milei, un libertarian volatil, de extremă dreapta, a adoptat în mod obișnuit o poziție dură în ceea ce privește problemele femeilor.
El a promis să organizeze un plebiscit pentru a decide dacă să abroge legalizarea avortului, care a reprezentat un punct de reper în 2020, a descris justiția socială drept o „aberație" și a promis să închidă ministerul pentru femei, gen și diversitate din țară.
El a negat existența unei diferențe de remunerare între femei și bărbați, în ciuda statisticilor care sugerează că femeile din țară câștigă cu 27 % mai puțin decât bărbații, și a fost acuzat că ignoră existența violenței și a discriminării de gen într-o țară în care anul trecut a fost ucisă în medie o femeie la fiecare 35 de ore.
„Fără îndoială, rezultatele sunt o lovitură la inimă", a declarat Deza. „Pentru cei dintre noi care lucrăm în aceste probleme, cred că ne așteaptă multă luptă și organizare".
Discursul declanșat de Milei seamănă cu cel al lui Donald Trump în SUA sau al lui Jair Bolsonaro în Brazilia, lăsând să se întrevadă ce ar putea urma pentru Argentina, a declarat Giselle Carino de la Fòs Feminista, o alianță internațională de organizații pentru drepturile femeilor axată pe justiția reproductivă. „Rezultatul alegerilor, deși era de așteptat, este devastator pentru noi toți cei care lucrăm pe aceste probleme".
În timp ce analiștii au sugerat că congresul extrem de fragmentat al țării ar putea să îl forțeze pe Milei să își tempereze unele dintre propunerile sale mai radicale, Carino a declarat că este prea devreme pentru a spune acest lucru.
„Ceea ce am învățat, din păcate, este că atunci când oamenii fac declarații despre problemele noastre, așa cum a făcut el, trebuie să luăm acest lucru în serios”.
Alegerile au marcat o schimbare de ton care ar putea avea efecte de anvergură, a declarat Claudia Laudano, cercetător și profesor de studii feministe la Universitatea din La Plata.
„Legitimitatea întregii munci pe care o desfășurăm de atâta timp este pusă sub semnul întrebării, iar acest lucru este foarte îngrijorător", a spus ea.
Ea a dat ca exemplu eforturile lui Milei de a minimiza violența împotriva femeilor. „Recunoașterea publică a modului în care violența afectează în special femeile este un lucru la care lucrăm de mult timp, iar Milei spune că toate violențele sunt la fel. Acest lucru alimentează un discurs care este foarte periculos".
Frici și în comunitatea LGBTQ+
Membrii comunității LGBTQ+ au declarat că se pregătesc, de asemenea, pentru o reducere a drepturilor lor în urma alegerilor.
„Primul meu sentiment a fost frica, fantomele trecutului", a declarat Mariana Gisela Tissone, în vârstă de 50 de ani, o femeie transsexuală și activistă, care a spus că a reușit să facă tranziția datorită unei legi implementate în timpul administrației Cristinei Fernández de Kirchner.
„Nu am crezut niciodată că extrema dreaptă va câștiga aici, mai ales cu acele mesaje de susținere a dictaturii", a adăugat ea. „Nu știu sigur ce va face Milei mâine, nimeni nu știe, dar sunt îngrijorată de un regres în ceea ce privește drepturile omului, cele pe care le-am cucerit. Mă simt la fel cum mă simțeam acum 20 de ani".
În timpul campaniei, Milei și partidul său La Libertad Avanza au căutat să marginalizeze în mod repetat persoanele LGBTQ+, a declarat jurnalista Adriana Carrasco, citând ca exemplu comentariile făcute de un purtător de cuvânt al lui Milei care a comparat căsătoria între persoane de același sex cu alegerea de a nu face baie, de a face păduchi și de a se plânge ulterior că oamenilor nu le plac cei care au păduchi.
Pentru mulți membri ai comunității, discriminarea din partea politicienilor s-a tradus printr-o avalanșă de insulte și abuzuri personale, a spus ea. „În tot acest timp am suferit multe atacuri din partea adepților lor, în special pe rețelele de socializare".
O parte din rezultatul alegerilor ar putea fi interpretat ca o reacție împotriva progreselor înregistrate în ultimii ani, a spus ea. „Există un nucleu dur de alegători ai La Libertad Avanza care sunt bărbați tineri, unii dintre ei destul de în dificultate financiară, iar alții nu, care sunt refractari la progresele femeilor și ale comunității LGBT".
Javier Milei, de la comentator TV la preşedinte. I se spune "Trump de Argentina" și e poreclit "Perucă"
Argentinienii l-au ales, duminică, pe Javier Milei ca preşedinte al ţării, mizând pe un outsider cu vederi radicale de dreapta pentru a repara o economie afectată de o inflaţie de trei cifre, o recesiune iminentă şi o sărăcie în creştere.
În vârstă de 53 de ani, autoproclamat anarho-capitalist, Milei a câştigat duminică un tur de scrutin împotriva şefului peronist al economiei, Sergio Massa, poziţia sa combativă fiind un paratrăsnet pentru furia alegătorilor în faţa celei mai grave crize economice din ultimele decenii din ţară.
Stilul agresiv şi teatral al lui Milei - de la costume de supererou la mânuirea unei drujbe pentru a ilustra planurile sale de a reduce dimensiunea statului - i-a determinat pe unii să îl compare cu Donald Trump din Statele Unite sau cu Jair Bolsonaro din Brazilia. Dar el este un produs unic al Argentinei, unde o întreagă generaţie a crescut sub o economie aflată într-o stare de criză semipermanentă. Aceasta s-a acutizat în acest an, cu o inflaţie care se îndreaptă spre 150%, o monedă în scădere şi o sărăcie în creştere.
